„Nu dietă, ci terapie în farfurie”. Ce este bioingineria culinară și cât contează dieta în regerarea țesutului osos după o fractură

În ce măsură și cum poate dieta să ajute regenerarea țesutului osos în urma unei fracturi? Dacă luăm cazul schioarei italiene Federica Brignone, răspunsul devine evident. Aceasta a suferit o fractură deschisă de tibie și peroneu anul trecut în aprilie, iar actualmente concurează la Jocurile olimpice Milano-Cortina 2026.

Recuperarea post accidentare, spune Pietro Blumetti, specialistul în nutriționie care i-a fost alături, a fost influențat în mare măsură și de dieta pe care a urmată. Sau, așa cum spune el, „nu o dietă, ci o terapie în farfurie. Să o numim bioinginerie culinară. Fiecare înghițitură este un mesaj biochimic trimis corpului.”

Blumetti, biolog nutriționist al FISI (Federația Italiană de Sporturi de Iarnă), a fost cel care a coordonat întregul protocol alimentar al campioanei în cadrul proiectului de recuperare „Return to Play”, în perspectiva Olimpiadei în desfășurare, scrie Corriere della Sera.

El a mizat pe transformarea hranei de zi cu zi în terapie, calibrând fiecare fază a vindecării prin strategii nutriționale țintite.

Ce înseamnă „bioinginerie culinară”?

„Înseamnă să construiești un fel de mâncare cu aceeași rigoare cu care se stabilește un protocol clinic. Nu este vorba despre a elimina, ci despre a combina alimentele în mod funcțional: alegerea ingredientelor și a proporțiilor în măsură să moduleze procesele inflamatorii, să susțină reconstrucția osoasă și să favorizeze asimilarea nutrienților. În acest sens, calitatea materiilor prime și varietatea alimentară s-au dovedit a fi instrumente terapeutice concrete, nu doar alegeri gastronomice”, explică specialistul.

În primele săptămâni, spune el, focusul a fost pe alimentația antiinflamatorie și bogată în antioxidanți, pentru a încerca reducerea inflamației apelând la cât mai puține medicamente sau chiar deloc.

Cum arată un meniu antiinflamator post fractură

„Am propus mic dejunuri nutritive și funcționale: budincă de semințe de chia cu lapte de cocos și zmeură, sau ouă jumări cu turmeric, kiwi și migdale. Un mix puternic pentru a stimula vindecarea încă de dimineață”, detaliază Blumetti.

Pentru ca apoi, la prânz și cină să opteze pentru meniuri care combină peștele cu alimentele vegetale, în meniuri cu conținut foarte redus de gluten. „Pește albastru, omega-3, salate mari cu rucola, macrou, portocale și fenicul, sau somon sălbatic la vapori cu quinoa. Chiar și condimentele, piperul negru și turmericul, au fost alese cu un scop precis: acela de a reduce inflamația, garantând în același timp gustul.”

Cum se schimbă meniul când începe reconstrucția osoasă

După etapa de eliminare a inflamației, atunci când a început reconsolidarea osului, dieta s-a schimbat, opțiunea fiind pentru alimente „mortar”, după cum le numește nutriționistul. Adică, bogate în calciu, magneziu și siliciu.

„Mic dejunul a devenit mai structurat. Am creat «Skyr Bowls» cu semințe de dovleac, floarea-soarelui și smochine proaspete. Pe masă a apărut și pâinea de secară prăjită cu ricotta proaspătă și fistic. Varietatea a fost cheia pentru a nu plictisi palatul și pentru a garanta toți micronutrienții: de la burgeri de linte făcuți în casă, serviți cu ardei la cuptor, până la paste integrale cu un pesto autentic de rucola și migdale. Preparate complexe, satisfăcătoare, bogate în legume verzi și cereale străvechi precum orzul și alacul, alese special pentru aportul lor de siliciu și minerale structurale.”

„Nu suntem doar ceea ce mâncăm, ci ceea ce asimilăm”

Mai departe, explică nutriționistul, focusul a fost și pe îmbunătățirea capacității de digestie a intestinului. „Pornind de la premisa că «nu suntem doar ceea ce mâncăm, ci ceea ce asimilăm», am acționat în mod țintit asupra sănătății intestinale, nodul central al asimilării nutrienților. Obiectivul? Să garantăm că aportul ridicat de calciu și celelalte elemente necesare ajung efectiv la țesuturi. În meniul zilnic au fost introduse alimente fermentate și bogate în fermenți activi: iaurt grecesc, prezent mereu, și kefir, pentru profilul său probiotic.”

În ceea ce privește aportul de fibre, au fost preferate prebioticele provenite din ovăz, legume și cereale integrale. În plus, am adăugat nutrienți specifici precum glutamina, pentru a susține integritatea barierei intestinale. Un intestin în echilibru favorizează o reducere mai rapidă a proceselor inflamatorii sistemice și o utilizare mai eficientă a nutrienților introduși prin alimentație”, mai amintește specialistul italian.

Meniul după reluarea antrenamentelor

„Meniul s-a îmbogățit pentru a o ajuta să facă față efortului. Atunci au reintrat în schemă carbohidrații complecși «de performanță»: cartofi dulci la cuptor, paste integrale cu sos din carne de pui și smoothie-uri energetice cu banane și unt de arahide.”

Ca mic răsfăț pentru o gestiune sustenabilă a dietei și menținerea unei relații pozitive cu mâncarea, a fost acceptată în dietă și înghețata, consumată însă cu discernământ, inclusiv ca sursă de energie în momentele cheie.

Blumetti mai spune că sportivei i-au fost administrate și suplimente pentru a acoperi cu precizie nevoile de vitamine și nutrienți specifici, dar ele „nu au înlocuit niciodată adevăratul protagonist: mâncarea sănătoasă, gătită cu grijă.”