Sursa foto: Facebook
Foraging-ul – adică obiceiul de a culege alimente direct din natură, acolo unde cresc spontan – este una dintre cele mai vechi practici ale omenirii. Astăzi, această activitate cunoaște o revenire spectaculoasă, fiind asociată atât cu dorința de a consuma hrană mai naturală, cât și cu nevoia de reconectare la mediu. Însă specialiștii atrag atenția că, practicat necontrolat, foraging-ul poate face mai mult rău decât bine, notează BBC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un exemplu vine de pe coasta sudică a Angliei, unde Dan Scott, membru al UK Association of Foragers și ghid în cadrul companiei Fore/Adventure, îi învață pe participanții unui curs cum să recunoască speciile de alge comestibile și cum să le recolteze fără a le distruge. „Unele dintre ele sunt atât de marine, încât e ca și cum ai avea apă de mare în gură”, avertizează el, adăugând însă că marea oferă resurse bogate. „Dacă trebuie să supraviețuiești cu ceea ce îți oferă natura, e mult mai ușor dacă ești lângă mare”.
Algele, considerate „superalimente”, sunt bogate în potasiu, fier și magneziu, iar studiile arată că pot aduce beneficii persoanelor supraponderale sau celor cu diabet. Totuși, cele culese direct de pe plajă nu sunt testate pentru substanțe toxice, precum arsenic sau plumb, ceea ce le face riscante pentru consum.
Între pasiune și pericol
Practicat în păduri, parcuri sau chiar în orașe, foraging-ul este descris de cercetători ca o activitate cu efecte benefice pentru psihic și sănătate. „Aduce oamenii împreună, îi conectează cu pământul și cu pădurea”, explică Janani Sivarajah, profesor la Université Laval din Quebec, care studiază fenomenul. Tot el atrage atenția că recoltarea excesivă poate duce la epuizarea resurselor naturale: „Dacă o faci pentru uz personal, într-un mod controlat, poate fi benefică”.
Culegerea ciupercilor este poate cea mai populară formă de foraging, dar și cea mai riscantă. Bruch Reed, director operațional al North American Mycological Association, avertizează: „Nu, nu. O, Doamne. Lasă-mă să fiu foarte clar… Am investit mulți ani de studiu atent sub îndrumarea unor oameni care știau mai bine decât mine”. Ciupercile toxice pot fi mortale, iar confuziile sunt frecvente. În septembrie 2024, trei persoane au ajuns la spital în Jersey, Marea Britanie, după ce au confundat o ciupercă „death cap” cu una comestibilă.
Reed recomandă prudență maximă: „Cărțile sunt excelente ca referințe, dar nu sunt suficiente. Alătură-te unui club. Conectează-te cu o persoană locală care știe, pentru că există ciuperci mortale oriunde în Europa și oriunde în Statele Unite… și nu îți poți permite să faci o greșeală”.
O practică la modă, dar nu o soluție
Deși este asociat astăzi cu un stil de viață sustenabil, foraging-ul este practicat mai ales de clasele mijlocii și bogate, spune Steffen Hirth, sociolog la University of Leeds. „În trecut… cei săraci încă aveau abilitățile de a culege din natură. Dacă faci asta astăzi, o faci pentru că ești bogat”.
Organizații precum National Trust din Marea Britanie avertizează asupra culesului intensiv de ciuperci și leurdă, care a afectat ecosisteme fragile, și recomandă limitarea recoltării la „o plantă din 20”.
În America de Nord și Canada, legislația prevede interdicții clare în anumite parcuri naționale sau provinciale, tocmai pentru a preveni degradarea habitatelor.
Riscuri ascunse
Un alt pericol este poluarea. „Ar trebui să eviți zonele cu trafic intens pentru cules, pentru că plantele acumulează aceste elemente bio-disponibile în țesuturile lor, iar unele dintre metalele mai grele rămân pe frunze. Dacă le consumi, consumi acea poluare”, avertizează Sivarajah.
Astfel, plantele culese din apropierea drumurilor intens circulate pot conține niveluri ridicate de metale grele. În plus, algele și ciupercile pot acumula substanțe toxice care pun în pericol sănătatea.
