FOTO: Dreamstime/ Monkey Business Images
Consumul, producția și comerțul mondial de carne intră într-o nouă etapă, marcată de schimbări profunde în preferințele alimentare, în structura cererii și în strategiile comerciale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Raportul comun al OCDE și FAO privind perspectivele agricole pentru perioada 2025–2034 arată că, deși piața cărnii va continua să crească, dinamica va fi diferită de cea din ultimul deceniu.
Carnea de pasăre se profilează drept liderul incontestabil al expansiunii, în timp ce alte segmente vor cunoaște evoluții mixte, influențate de factori economici, sanitari și de mediu.
Consumul se mută spre carnea de pasăre
La nivel global, consumul de carne este estimat să crească cu aproape 48 de milioane de tone până în 2034. Această expansiune se traduce într-o creștere modestă a consumului mediu anual pe cap de locuitor, de doar 0,9 kilograme, până la 29,3 kilograme.
În țările dezvoltate, unde consumul a atins deja niveluri ridicate, se observă chiar stagnări, determinate de preocupările legate de sănătate, impactul asupra mediului și bunăstarea animalelor.
În contrast, în regiunile în curs de dezvoltare, creșterea veniturilor și urbanizarea alimentează o cerere tot mai mare, însă distribuția pe tipuri de carne este clar dezechilibrată.
Păsările de curte sunt, de departe, marii câștigători: ele vor genera 62% din creșterea consumului global suplimentar, devenind sursa a aproape jumătate din proteinele de origine animală furnizate de carne.
Carnea de porc își păstrează relevanța, dar creșterea va fi concentrată în America Latină, în timp ce în Uniunea Europeană, Japonia și China se conturează o tendință descrescătoare.
Carnea de vită se stabilizează în jurul a 6 kilograme per persoană pe an, cu scăderi notabile în Europa și America de Nord, dar cu o cerere robustă în Orientul Mijlociu și Asia. În ceea ce privește carnea de oaie, aceasta își menține o pondere redusă, dar stabilă, fiind susținută mai ales de tradițiile culinare din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Producția, împinsă înainte de Asia și America Latină
Producția mondială de carne este așteptată să crească cu 13% până în 2034, ajungând la un total de 406 milioane de tone. Asia va fi responsabilă pentru mai mult de jumătate din această expansiune, cu investiții semnificative în modernizarea lanțurilor de producție și procesare. America Latină, pe de altă parte, va beneficia de avantajele sale natural, suprafețe extinse de teren și resurse genetice, consolidându-și astfel poziția de furnizor global.
Din nou, carnea de pasăre este segmentul dominant, reprezentând peste 60% din carnea suplimentară produsă în următorul deceniu. Carnea de porc își revine după reculul provocat de pesta porcină africană, în special în Asia, cu Vietnamul ca exemplu de redresare accelerată.
În China și India, producția de vită va crește, susținută de investiții în abatoare moderne și în lanțuri de frig. În schimb, producția de carne de oaie va crește cu 15% la nivel global, dar cu rezultate divergente: avans în China, dar stagnare sau chiar declin în Uniunea Europeană și Noua Zeelandă, unde restricțiile de mediu limitează extinderea efectivelor.
Comerțul global încetinește, iar China își schimbă rolul
Dacă în ultimul deceniu importurile de carne au crescut cu 37%, în perioada 2025–2034 avansul va fi de doar 10%. Un factor esențial este China, care își reduce treptat dependența de piețele externe. Ponderea sa în importurile mondiale scade de la 20% la 16%, ceea ce afectează direct marii exportatori, în special cei de porc și pasăre.
În același timp, Brazilia își va întări poziția de lider mondial în exporturi, susținută de o cerere internațională robustă, costuri de producție relativ scăzute și un curs de schimb favorabil. Australia va cunoaște o expansiune a exporturilor, grație competitivității ridicate, în timp ce Statele Unite și țările din Orientul Apropiat își vor majora cererea pentru anumite categorii de carne, diversificând astfel harta comerțului global.
Prețurile revin pe trend descendent
Pe termen scurt, prețurile bovinelor vor fi susținute de refacerea lentă a efectivelor, care limitează oferta. În schimb, prețurile pentru carnea de porc și pasăre tind să scadă, pe fondul unei producții în expansiune și al cererii mai reduse din partea Chinei.
Pe termen mediu și lung, tendința este de scădere a prețurilor reale la carne. Contribuie aici mai mulți factori: reducerea costurilor cu furajele, încetinirea ritmului de creștere a cererii și creșterea productivității în sector. Această evoluție ar putea sprijini consumatorii, dar pune presiune suplimentară asupra producătorilor, în special a celor mici și mijlocii.
Bolile și mediul, factori de risc majori
Raportul OCDE–FAO atrage atenția asupra vulnerabilităților sectorului. Focarele de boli precum gripa aviară (HPAI), pesta porcină africană (PPA), febra aftoasă (FMD) sau infestarea cu viermele lumii noi (NWS) pot afecta drastic producția și fluxurile comerciale, generând volatilitate pe piețe.
În paralel, presiunile pentru reducerea impactului asupra mediului, reglementările mai stricte și costurile operaționale tot mai ridicate reprezintă provocări majore pentru viitorul industriei.
