foto: pixabay.com
Cardiologii americani se declară îngrijorați legat de faptul că un consum mai mare de grăsimi saturate și de proteine de origine animală va duce la creșterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare, principala cauză de deces în rândul bărbaților și femeilor din Statele Unite.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Acest tip de dietă face parte din noile recomandări nutriționale elaborate recent de administrația americană, și care încurajează consumul de carne roșie și grăsimi de origine animală. Noua abordare a stârnit o relativă îngrijorare în rândul corpului medical de specialitate, motiv pentru care cardiologii ar vrea să înțeleagă mai bine ce și cum cu aceste noi recomandări, relatează CNN.
Bolile de inimă sunt cauza numărul 1 a deceselor în rândul femeilor și bărbaților americani, și asta se întâmplă deja de peste 100 de ani. De fapt, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la adulți la nivel global, fiind responsabile pentru 1 din 3 decese în lume.
Cardiologii spun că lipsa activității fizice, fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul sunt factori majori în afecțiunile cardiovasculare. La fel este cazul și alimentației nesănătoase bogate în cereale rafinate, zaharuri adăugate și grăsimi saturate care înfundă arterele, prezente în carnea roșie, în lactatele integrale și în alimentele ultraprocesate.
Ghidurile alimentare pentru americani 2025–2030, publicate recent, limitează cerealele rafinate, zaharurile adăugate și alimentele ultraprocesate, o decizie salutată de organizațiile medicale.
Totuși, noua piramidă alimentară, care răstoarnă modelele anterioare, plasează carnea roșie și alte alimente bogate în proteine și grăsimi saturate pe o poziție centrale, pe treapta superioară, alături de legume și fructe proaspete, cunoscute pentru efectele lor protectoare asupra sănătății. Ceea e o serie de cardiologi contactați de CNN contestă.
Unele dintre noile recomandări contravin științei, spun cardiologii
„Promovarea grăsimilor saturate și creșterea cantității de proteine contravin tuturor dovezilor din știința nutriției și cardiologiei”, a declarat dr. Kim Williams, șeful departamentului de medicină al Universității din Louisville, Kentucky.
„Cercetăm acest subiect de decenii și știm cu certitudine că grăsimile saturate, precum grăsimea din unt, seul de vită, carnea roșie și cea procesată, sunt strâns asociate cu o mortalitate mai mare cauzată de boli cardiovasculare”, a spus Williams, fost președinte al American College of Cardiology. „Acest lucru nu este în concordanță cu ordinul executiv 14303 al președintelui Trump, care impune ca toate politicile federale să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice disponibile.”
Ordinul executiv, semnat de Trump la 23 mai 2025, cerea revenirea la „un standard de aur al științei”, pentru a se asigura că „deciziile federale sunt fundamentate pe cele mai credibile, fiabile și imparțiale dovezi științifice disponibile”.
Cu toate acestea, spun cardiologii, tocmai această știință imparțială, verificată și credibilă este ignorată de noile ghiduri. De fapt, studiile clinice randomizate și controlate, standardul de aur al cercetării, au arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri vegetale reduce bolile cardiovasculare cu aproximativ 30%, un beneficiu comparabil cu cel al medicamentelor de tip statină.
„Renunțarea la decenii de știință”
„Nu există nicio îndoială că, atunci când eliminăm grăsimile saturate din alimentație și adăugăm grăsimi polinesaturate și mononesaturate din pește, semințe și surse vegetale, salvăm vieți prin îmbunătățirea sănătății cardiovasculare”, a declarat dr. Monica Aggarwal, profesor asociat clinic de medicină cardiovasculară la Universitatea din Florida, Gainesville.
„Oamenii se vor uita la noua piramidă și vor crede: «Aha, pot mânca câtă friptură vreau»”, a spus Aggarwal. „Rețelele sociale sunt deja pline de titluri precum: «Carnea de vită revine pe primul loc», «Untul a revenit» sau «Seul de vită e soluția». Totuși, realitatea e cât se poate de clară: grăsimile saturate din aceste alimente sunt asociate cu bolile de inimă.”
La o conferință de presă din 8 ianuarie privind noile ghiduri, oficiali federali și-au exprimat dezaprobarea față de recomandările nutriționale anterioare.
„Timp de decenii, am fost hrăniți cu o piramidă alimentară coruptă, care s-a concentrat miopic pe demonizarea grăsimilor saturate naturale și sănătoase, spunându-vă să nu mâncați ouă și friptură și ignorând un uriaș punct orb — carbohidrații rafinați, zaharurile adăugate și alimentele ultraprocesate”, a declarat comisarul FDA, dr. Marty Makary.
Noile ghiduri alimentare recomandă ca mai puțin de 10% din totalul caloriilor zilnice să provină din grăsimi saturate. Teoretic, nu foarte departe de recomandările Asociației Americane a Inimii (AHA), care limitează grăsimile nesănătoase la sub 6%.
Însă, spun experții, pragul de 10% sau mai puțin este aproape imposibil de atins dacă accentul principal al mișcării Make America Healthy Again (MAHA) este consumul crescut de proteine bogate în grăsimi saturate.
Concluziile unui simplu experiment practic
The Nutrition Source, o resursă online a Harvard T.H. Chan School of Public Health, a testat recent noile ghiduri, care recomandă trei porții de lactate pe zi.
Dacă toate cele trei porții sunt integrale: lapte integral (aprox. 5 grame de grăsimi saturate), aproape o cană de iaurt grecesc integral și circa 30g de brânză cheddar (fiecare cu aproximativ 6 grame de grăsimi saturate), rezultă un total de 17 grame.
Pentru o persoană cu o dietă de 2.000 de calorii pe zi, cu o limită de 22 de grame de grăsimi saturate, mai rămân doar 5 grame pentru restul zilei. Adăugarea unei singure linguri de unt (7 grame) sau de seu de vită (6 grame) depășește deja limita zilnică de 10%.
Dacă se adaugă un burger standard gătit acasă (peste 13 grame) sau, mai rău, altul mâncat în oraș, plus o porție mare de cartofi prăjiți în seu de vită (24 de grame de grăsimi saturate și 2,5 grame de grăsimi trans), nivelurile de grăsimi periculoase cresc vertiginos.
Dieta mediteraneană, recunoscută și de UNESCO, limitează carnea roșie
Avertismentele privind pericolele grăsimilor saturate nu sunt noi. Asociația Americană a Inimii a recomandat încă din 1961 trecerea de la grăsimile saturate dăunătoare la alternative sănătoase, pe baza datelor furnizate de comitetul său de nutriție, înființat în 1954.
Actualizările ulterioare ale ghidurilor American College of Cardiology și American Heart Association au reiterat acest sfat, citând sute de studii de referință privind rolul grăsimilor în bolile de inimă.
„Nu a fost niciodată vorba de zero grăsimi sau de puține grăsimi”, a spus dr. Andrew Freeman, cardiolog preventiv și director al departamentului de prevenție cardiovasculară și wellness la National Jewish Health din Denver.
„Toate tipurile de grăsimi pot avea un rol într-o dietă sănătoasă, dar accentul trebuie pus pe grăsimile polinesaturate și mononesaturate”, a explicat Freeman. „Asta au demonstrat dieta mediteraneană și alte diete predominant vegetale.”
Studiile arată că dieta mediteraneană poate reduce riscul de diabet, demență, pierderi de memorie, depresie și cancer mamar. De asemenea, cercetările o leagă de oase mai puternice, colesterol mai scăzut, o inimă mai sănătoasă și o viață mai lungă.
Susținută de decenii de știință, dieta mediteraneană limitează carnea roșie și lactatele integrale. Piramida sa se concentrează pe fructe și legume proaspete, cereale integrale, semințe, pește și ulei de măsline sănătos pentru inimă, punând accent pe mesele luate în familie, cu prietenii, și pe activitatea fizică zilnică. Carnea roșie și dulciurile sunt strict limitate, rezervate doar ocaziilor speciale.
Proteine insuficiente?
Un alt capitol al noilor recomandări, proteinele și presupusa nevoii de creștere a cantității consumate, mai ales pentru copii.
„Vechile ghiduri aveau o recomandare atât de scăzută pentru proteine încât o creștem acum cu 50% până la 100% – copiii au nevoie de proteine”, a spus un reprezentant al Food and Drug Administration (FDA). „Recomandările vechi erau menite să prevină înfometarea. Noile ghiduri sunt concepute pentru ca copiii americani să prospere și se bazează pe știință, nu pe dogme.”
Totuși, spun experții, majoritatea americanilor de astăzi, inclusiv copiii, consumă deja mult mai multe proteine decât au nevoie.
„Cu excepția persoanelor foarte bolnave sau vârstnice, deficitul de proteine aproape că nu există în Statele Unite”, a spus Freeman. „Știm, de asemenea, că excesul de proteine suprasolicită rinichii și este asociat cu anumite tipuri de cancer.”
„Dacă ne uităm la ce înseamnă MAHA, este exact opusul a ceea ce face Trump cu aceste ghiduri. Nu se leagă”, a concluzionat el. „Avem nevoie ca politicienii să se concentreze pe schimbarea comportamentelor nesănătoase, nu pe promovarea lor. Creșterea aportului de grăsimi saturate, care adesea vine la pachet cu proteinele recomandate de noua piramidă, nu este în interesul nimănui.”
