„Batog de sturion”, al 16-lea produs românesc protejat la nivel european prin certificarea IGP

„Batog de sturion”, al 16-lea produs românesc protejat la nivel european prin certificarea IGP

„Batog de sturion”, al 16-lea produs românesc protejat la nivel european prin certificarea IGP
foto: MADR

România are un nou produs recunoscut oficial la nivel european. Denumirea „Batog de sturion” a fost înregistrată ca Indicație Geografică Protejată (IGP), potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/358 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18 februarie 2026, informează un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Astfel, „Batog de sturion” devine al 16-lea produs românesc protejat în Uniunea Europeană, alăturându-se altor specialități consacrate, iar alte 13 produse sunt în faza de certificare.

Ce înseamnă certificarea IGP

Statutul de Indicație Geografică Protejată certifică legătura directă dintre produs și zona sa de proveniență, atunci când o anumită calitate, reputație sau caracteristică este atribuită originii geografice. Pentru a beneficia de eticheta IGP, cel puțin una dintre etapele de producție, procesare sau preparare trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.

În cazul „Batogului de sturion”, aria protejată este județul Tulcea, incluzând Delta Dunării și gurile Dunării la Marea Neagră.

- articolul continuă mai jos -

Cum se produce „Batogul de sturion”

Produsul este obținut din file dorsal de sturion (familia Acipenseridae), provenit de la exemplare cu o greutate minimă de 7 kilograme și un conținut de grăsime de cel puțin 7%. Materia primă este supusă unui proces tradițional care include:

• sărare cu un amestec controlat de sare gemă și zahăr;

• zvântare pentru obținerea consistenței optime;

• afumare cu fum din lemn de esență tare;

• maturare și ambalare.

„Batog de sturion” IGP din România se obține din filé dorsal de sturion din acvacultură. Acești sturioni au caracteristici dezirabile precum dieta alimentară apropiată de cea a sturionilor din mediul natural și faptul că trăiesc în condiții propice dezvoltării și reproducerii, într-un mediu controlat, fără contaminanți.

Produsul final are o umiditate reziduală de minimum 35% și se prezintă sub formă de file întreg, depielat, legat cu sfoară în model de plasă pescărească, cu o culoare aurie-brună la exterior și textură fragedă, dar fermă. Gustul este dulce-sărat, cu note fine de afumare și o aromă delicată, asemănătoare cărnii de pasăre, specifică sturionului.

Începând din 2006, România a instituit interdicția pescuitului sturionilor în habitatele naturale. „Batog de sturion” IGP utilizează exclusiv sturioni proveniți din acvacultură, contribuind astfel la protejarea resurselor naturale și la conservarea speciei.

Produsul este menționat în lucrări științifice încă din începutul secolului XX, inclusiv în studiile lui Grigore Antipa. De asemenea, a fost inclus în enciclopedia Slow Food Foundation for Biodiversity – Ark of Taste (2016) și a fost promovat în numeroase târguri și evenimente gastronomice din România și din străinătate.

În septembrie 2022, produsul a fost evidențiat în cadrul festivalului Rowmania – Ivan Patzaichin FEST, dedicat dezvoltării durabile a Deltei Dunării.

Demersul de înregistrare

Cererea de înregistrare a fost depusă la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către Asociația „RO-PESCADOR” din Tulcea, care are responsabilitatea de a proteja calitatea, reputația și autenticitatea produsului pe piață, conform legislației europene.

În prezent, România mai are 13 produse aflate în evaluare la nivelul Comisiei Europene – patru pentru înregistrare ca IGP și nouă ca Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Celelalte 15 produse deja înregistrate sunt: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată), Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată), Salinate de Turda (Indicație Geografică Protejată), Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – Specialitate Tradițională Garantată și Cârnați din topor din Vâlcea – Indicație Geografică Protejată.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă