Pentru rectorul Universității pentru Cooperare Internațională (UCI) din Costa Rica, Eduard Müller, regenerarea ecosistemelor fără a provoca daune mediului este cheia pentru a reface solurile degradate, care acoperă 75% din suprafața globului, conform Atlasului Mondial al Deșertificării al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, notează El Pais.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„În fiecare lingură de sol sănătos pot exista opt miliarde de microorganisme – echivalentul populației umane mondiale. Peste jumătate din diversitatea biologică a planetei se află sub picioarele noastre”, explică el.
Müller insistă asupra acoperirii solurilor cu frunze și crengi pentru a le reface, și demonstrează cu entuziasm, într-o pădure din localitatea costaricană Río Seco, cum pământul rămâne viguros și protejat sub o crenguță de doar un centimetru lățime.
„Se vede clar! Vegetația de la suprafață împiedică pierderea solului prin scurgeri. Frunzele atenuează căderea violentă a picăturilor de ploaie, creează un microclimat umed favorabil altor organisme și împiedică sterilizarea primilor cinci centimetri de sol de către razele soarelui”, explică el, în timp ce se strecoară printre zeci de fluturi la ferma Kosmos, unde conduce inițiativa Costa Rica Regenerativă, un proiect al UCI.
Un sol sănătos permite o mai bună producție agricolă
În plus, un sol bogat filtrează mai bine apa către pânzele freatice și râuri, ceea ce face ca calitatea sa să fie esențială pentru prevenirea catastrofelor ecologice.
„A lăsa câmpurile agricole goale este cea mai mare greșeală posibilă. Transformăm un sol viu într-unul mort. Și acolo apare agricultura chimică, care distruge ciclul ecologic de regenerare a pământului și creează dependență de companiile producătoare de îngrășăminte și pesticide”, susține profesorul. „Acoperirea vegetală este esențială pentru regenerarea solului în decurs de un deceniu”, afirmă cu convingere, arătând în acel pumn de pământ firele albe de miceliu – fascinanta rețea prin care ciupercile se interconectează, absorb nutrienții și îmbogățesc mediul.
Solul – rezervor de CO2
Cu cât solul este mai sănătos, cu atât captează mai mult din acest gaz cu efect de seră, care influențează masiv schimbările climatice și care este sechestrat în profunzime. „Dacă avansăm cu regenerarea, în mai puțin de un deceniu am putea avea niveluri de CO₂ mult mai scăzute”.
„Potrivit unui studiu al Institutului Rodale din 2020, economia mondială emite 37,5 gigatone de CO₂ anual. Dacă transformăm zootehnia în una regenerativă, putem capta 43 Gt. Dacă adăugăm și agricultura regenerativă, se mai pot capta 12 Gt. Împreună, acestea ar putea stoca în sol aproape 150% din emisiile actuale. Cum este posibil să nu se țină cont de asta?”, se întreabă el.
„Modul în care producem alimente și fibre textile provoacă 80% din daunele planetare, deci, în mod evident, tot 80% reprezintă și soluția”. De aceea, mizează pe imitarea și accelerarea ritmurilor naturale.
O soluție mai eficientă decât reîmpădurirea
Pe lângă acoperirea vegetală, el propune ca, în loc să reîmpădurim fără a ține cont de presiunea asupra solului sau de pericolul monoculturilor pentru propagarea dăunătorilor, să se valorifice beneficiile fiecărei specii în funcție de sol și să se reintroducă speciile native.
Prima etapă este crearea unui strat inferior de ierburi care să stabilizeze solul, apoi plantarea de specii intermediare cu creștere rapidă care să ofere umbră, urmate de copaci mai înalți care să consolideze definitiv ecosistemul. „Regenerarea este aplicabilă oriunde în lume, dacă se studiază caracteristicile fiecărei regiuni”, conchide după ce a vizitat peste o sută de țări.
„Copiem ceea ce natura face organic, dar într-un mod accelerat. Indigenii lacandoni din Mexic își organizează pădurea astfel de secole – mi-a arătat un lider de acolo”, explică Müller. Acesta demonstrează prin fotografii transformarea unui teren pășunabil într-un câmp fertil în doar șase luni, într-o regiune din Costa Rica cu sezoane alternante de secetă și ploi.
„În timpul pandemiei de COVID, am reușit ca 500 de familii să-și producă alimente fără substanțe chimice. Am început cu stratul vegetal, și în șase săptămâni deja recoltau. Am avut și două uragane care au inundat totul, dar am reușit să producem 10 tone de legume pe lună, pe mai puțin de un hectar, din 35 de culturi, iar alimentele, fiind din agricultură regenerativă, au mai mulți nutrienți. E o minciună că avem nevoie de chimicale ca să hrănim planeta”, adaugă Müller.
După o perioadă de tranziție de la o agricultură dăunătoare la una regenerativă, cu posibile pierderi economice, Müller susține că aplicarea acestui sistem nu presupune investiții mari, iar economiile se regăsesc în eliminarea achizițiilor de produse chimice.
Adevărata provocare este schimbarea mentalității
„Avem nevoie de multe locații demonstrative, la nivel global, unde oamenii să poată învăța cum funcționează acest sistem”. Povestește că atunci când a reorganizat creșterea animalelor la ferma Kosmos prin rotație pe parcele, pentru a stimula regenerarea, a trebuit să-i convingă pe fermieri că animalele vor fi bine hrănite și într-un spațiu mai restrâns.
Crearea de locuri de muncă
„Acest domeniu este o sursă clară de oportunități. Genul acesta de muncă nu poate fi realizat de inteligența artificială”, susține Müller, care coordonează proiecte în cadrul inițiativei rePlanet, care gestionează restaurarea prin intermediul bonurilor de carbon achiziționate de companii private pentru a-și compensa emisiile. Astfel apar locuri de muncă pentru crearea de păduri, iar unele țări oferă plăți pentru servicii de mediu.
Pentru a aprofunda aceste demersuri, Müller plănuiește să construiască în ferma Kosmos un complex educațional legat de UCI, care are deja 5.500 de absolvenți din 54 de țări.
„Destul cu teoriile, cu studiile, cu diagnosticările. Acum trebuie să acționăm. Am uitat să transformăm cunoașterea în înțelepciune și în bun simț”, afirmă el, lângă un râu peste care au fost așezate trunchiuri căzute pentru a încetini curgerea apei și a preveni inundațiile.
„De asemenea, încercăm să dăm mai multe curbe cursurilor de apă pentru a reduce viteza și eroziunea”, adaugă.
Eficiență pe plan regional
Pentru a accelera regenerarea, Müller ar organiza teritoriul pe biorgiuni: „În loc să urmăm indicațiile ONU sau ale guvernelor centrale, m-aș concentra pe politica locală, unde se identifică prioritățile fiecărei biorgiuni”.
Către antreprenori transmite un avertisment: ori implementează transformarea, ori rămân fără afaceri.
„Și consumatorul poate influența prin achiziții și poate forța companiile să se schimbe. Încă avem timp să reparăm daunele, dacă ne implicăm, dacă ne asumăm responsabilitatea și nu așteptăm ca altcineva să o facă în locul nostru”.