Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, secțiunea Agricultură și Pescuit ( AGRIFISH ), care reunește miniștrii agriculturii din statele membre, a prezentat cu ocazia reuniunii din 23-24 iunie ( ultima prezidată de Polonia ) stadiul negocierilor privind Noile Tehnicii Genomice ( NGT ), anunțând că, luni, 30 iunie, va avea loc la Bruxelles, al doilea trilog ( întâlnire cu caracter politic între reprezentanți ai Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene ) cu privire la acest dosar, revoluționar și, în consecință, controversat.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Primul trilog a avut loc în 6 mai 2025, la sediul Parlamentului European din Strasbourg. Toate instituțiile au convenit că acest dosar trebuie să avanseze rapid. Ulterior, au avut loc zece reuniuni la nivel tehnic interinstituțional: cele trei foruri europene și-au delegat experții să discute în comun aspectele tehnice.
Ce sunt NGT
G4Food notează că Noile Tehnici Genomice, mai ales cele de tipul I, constau în intervenții targetate la nivel genetic, pentru a obține, în timp scurt, rezultate de ameliorare care ar fi obținute în timp mai lung, prin operațiuni convenționale ( altoiri, încrucișări, hibridări, etc. ). NGT nu sunt asimilate Organismelor Modificate Genetic ( OMG ), întrucât nu este introdus într-un genom ADN străin, de la alte specii, genuri și chiar regnuri, așa cum se întâmplă în cazul OMG. În cadrul NGT, intervențiile sunt făcute asupra genelor existente, în cazul OMG, modificările presupun inserția unor gene străine.
Președinția poloneză a AGRIFISH ( în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 ) explică: ”Progresele înregistrate în dezvoltarea NGT permit modificări mai țintite, mai precise și mai rapide ale caracteristicilor genetice ale plantelor, în comparație cu tehnicile de ameliorare convenționale. Propunerea urmărește să permită sectorului agroalimentar al UE să contribuie la obiectivele de inovare și de sustenabilitate ale strategiilor europene Green Deal și Farm to Fork și Biodiversity și să consolideze competitivitatea sectorului, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului”.
Divergențe Parlament – Consiliu
În informarea prezentată de președinția poloneză ( de ministrul polonez al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Czesław Siekierski ), sunt enumerate principalele divergențe între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, privitoare la NGT, care vor fi analizate luni, 30 iunie.
Pozițiile Parlamentului și Consiliului diferă, în principal, cu privire la următoarele:
– Condițiile de obținere a statutului de NGT de categoria 1
Parlamentul și Consiliul diferă în ceea ce privește abordarea și pragurile stabilite în criteriile de echivalență și anume tipul și amploarea modificărilor genetice comparabile cu ceea ce se întâmplă în mod natural sau în reproducerea convențională. În plus, Parlamentul încearcă să limiteze statutul de NGT de categoria 1 la o listă pozitivă limitată de „trăsături de durabilitate”, în timp ce Consiliul se bazează în mare măsură doar pe principiul echivalenței, cu singura excludere a toleranței la erbicide.
– Trasabilitatea și etichetarea plantelor și produselor din categoria 1 NGT
Parlamentul prevede trasabilitatea și etichetarea obligatorie a tuturor plantelor și produselor din categoria 1 NGT, de-a lungul întregului lanț alimentar. În schimb, Consiliul ar obliga doar etichetarea materialului de reproducere a plantelor NGT din categoria 1, ceea ce ar răspunde preocupărilor exprimate, printre altele, de sectorul ecologic.
– Excluderea de la cultivarea plantelor din categoria 2 NGT
Consiliul dorește să mențină status quo-ul, care permite statelor membre să excludă de la cultivarea pe teritoriul lor și să ia măsuri pentru a evita prezența neintenționată în alte produse („măsuri de coexistență”). Parlamentul ar elimina opțiunea de neparticipare, dar ar face obligatorii măsurile de coexistență.
– Măsuri pentru abordarea impactului brevetelor asupra plantelor NGT
Parlamentul ar dori să excludă toate plantele NGT de la brevetabilitate și să modifice legislația privind brevetele în acest sens. Consiliul urmărește să crească nivelul de transparență în ceea ce privește brevetele asupra plantelor NGT, să încurajeze acordarea de licențe în condiții echitabile și
să sprijine operatorii în navigarea prin peisajul proprietății intelectuale asupra plantelor, fără modificări ale legislației privind brevetele.
Retrospectiva dosarului NGT
Președinția poloneză a amintit că, la 5 iulie 2023, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă pentru un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT) și produsele lor destinate alimentației umane și animale. Propunerea a fost înaintată Consiliului la 6 iulie 2023.
România și alte state din Estul Europei ( Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia și Austria ) au votat împotriva adoptării de către AGRIFISH a propunerii legislative a Comisiei Europene privind NGT. Germania și Bulgaria s-au abținut. Ministrul Florin Barbu și-a motivat pe Facebook votul negativ, invocând ”protecția și separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1”, ”etichetarea explicită pentru o informare corectă a cetățenilor” și ”efectuarea unor analize de laborator”.
Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură la 24 aprilie 2024. Consiliul și-a îndeplinit mandatul în cadrul președințiilor spaniolă, belgiană, maghiară și poloneză.
Președinția poloneză s-a concentrat asupra impactului practicilor de brevetare, deoarece aceasta a fost considerată principala problemă nerezolvată la începutul mandatului său. Bazându-și revizuirile pe textul prezentat Comitetului Reprezentanților Permanenți la 7 februarie 2024 („Textul de compromis din februarie”), președinția poloneză a introdus modificări suplimentare menite să sporească nivelul de transparență în ceea ce privește brevetele asupra plantelor NGT, să încurajeze acordarea de licențe în condiții echitabile și să sprijine operatorii în navigarea prin peisajul proprietății intelectuale a plantelor.
La 14 martie 2025, Comitetul Reprezentanților Permanenți a convenit asupra textului prezentat de Președinția poloneză, care urmează să fie utilizat ca mandat pentru negocierile cu Parlamentul European. Președinția a informat Parlamentul cu privire la disponibilitatea Consiliului de a intra în negocieri interinstituționale.
Stadiul actual al negocierilor interinstituționale
Primul trilog politic a avut loc la 6 mai 2025 la sediul Parlamentului European din Strasbourg. Parlamentul și Consiliul și-au prezentat mandatele respective, iar Comisia a reacționat la principalele elemente ale ambelor mandate. Toate instituțiile au împărtășit sentimentul de urgență de a avansa rapid cu acest dosar. Colegislatorii au convenit asupra acordării unui mandat larg reuniunilor tehnice interinstituționale (ITM), în vederea discutării tuturor părților din propunerea la nivel tehnic.
Între primul și al doilea trilog politic a fost programată o serie de zece reuniuni ITM. Acest al doilea trilog este prevăzut pentru 30 iunie 2025 la sediul Consiliului. Scopul acestuia este de a confirma compromisurile convenite în prealabil în cadrul MTI și de a ajunge la compromisuri suplimentare cu privire la punctele mai sensibile.
Președinția poloneză va informa Comitetul Reprezentanților Permanenți cu privire la rezultatele celui de al doilea trilog politic în primele zile ale lunii iulie 2025, sub președinția daneză
