Colaj foto / Tania Fântână
Ați observat, cu siguranță, cât de greoi ne simțim după mesele de sărbători. Crăciun sau Paște, ambele au cam același deznodământ: balonare, disconfort, greutate în mișcare, somnolență, tulburări digestive.
Chiar și un prânz în care mâncăm agitați, când încercăm să rezolvăm și alte probleme, nu doar cele digestive. Când ne întrerupem să vorbim la telefon sau explicăm cu patos cuiva o situație complicată, alimentele nu se așază la fel de bine în stomac ca atunci când mâncăm cursiv, cu calm.
De ce se întâmplă acest lucru?
Deși ne concentrăm foarte mult pe stomac, procesul digestiv este unul foarte complex. Este practic o mică uzină care se oprește și se pornește după cum acționăm. Prima parte a digestiei este la nivelul cavității bucale. Digestia începe din gură, cu mestecatul și enzimele salivare. Când întrerupem brusc, stomacul deja a fost „pregătit” pentru mâncare. Când reluăm masa mai târziu, stomacul este forțat să o ia de la capăt cu secrețiile acide, ceea ce poate irita mucoasa gastrică.
Unul dintre motivele pentru care mâncăm mult și ne îngrășăm este și faptul că nu conștientizăm, de fapt, cât am mâncat. Când te întrerupi și apoi reiei mâncarea, nu mai știi dacă mâncarea respectivă îți place, dacă are gust bun, dacă te-ai săturat sau nu, de fapt. Dar cumva continui să mănânci, ca să te asiguri că nu o să îți fie foame curând.
Creierul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a înregistra că suntem sătui. Dacă ne oprim înainte ca acest semnal să apară și mâncăm din nou mai târziu, e posibil să mâncăm peste nevoile reale ale corpului.
Când mănânci pe un fond emoțional de agitație, secreția ta de cortizol, hormonul stresului, este ridicată.
Când mesele sunt neregulate, fragmentate, metabolismul poate interpreta această instabilitate ca pe un stres, ceea ce duce la fluctuații de glicemie și la secreție de cortizol – hormon care favorizează acumularea de grăsime, mai ales abdominală.
Mâncatul pe fugă sau în timp ce desfășurăm și alte activități înseamnă și mestecat mai prost, incomplet, ceea ce complică munca stomacului. Cavitatea bucală are rolul de a fracționa mâncarea, execută etapa mecanică din tot acest proces.
Sucurile gastrice, întrerupte de la funcționarea lor normală, nu mai pot digera la fel de eficient mâncarea și apare astfel balonarea și fermentația excesivă a bolului alimentar.
Mâncatul prea rapid poate duce la:
-
supraalimentare (senzația de sațietate apare prea târziu),
-
balonare, disconfort gastric,
-
o relație nesănătoasă cu mâncarea.
Ce ajută:
Alocă 20–30 de minute pentru fiecare masă principală. Nu e musai să iei mesele zi de zi la aceleași ore cu sfințenie. Dar ajută să ai mesele cât de cât la aceleași ore pentru a putea să îți organizezi mai bine timpul cu restul activităților.
Mestecă fiecare îmbucătură de 20–30 de ori (mai ales alimentele proteice sau bogate în fibre). Nu înseamnă că trebuie să numeri de fiecare dată până la 20. Dacă faci asta de câteva ori, conștient, o să îți vină de la sine pe viitor. Trebuie doar să nu te grăbești, să fii calm și să nu lași să se ducă pe gât bucăți mari de mâncare nemestecate.
Evită mesele întrerupte sau „în picioare”. Dacă știi că ai 5 minute pauză să mănânci ceva, alege o banană sau un fruct și nu să înfuleci un fel principal de mâncare. Câteodată vrem să facem mult prea multe lucruri decât putem fizic să le facem. Și mâncarea este importantă în agenda noastră. Nu numai emailurile, ședințele și telefoanele.
Creează un mediu calm, fără telefon, emailuri sau stres. Fă o prioritate din a avea grijă de tine. Felul în care mănânci și te hidratezi sunt foarte importante pentru starea ta de bine pe viitor. Fă loc în agenda ta pentru ele.
