Foto: Pixabay
Prelucrarea laptelui este o îndeletnicire care atrage, în ultima perioadă, tot mai multe persoane, inclusiv tineri, Consiliul Judeţean (CJ) Harghita având programe de sprijin pentru cei care practică meserii tradiţionale, transmite Agerpres.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Harghita, István Robert, în judeţ sunt aproximativ 100 de mici procesatori de lapte, dintre care 62 sunt activi, iar în restul cazurilor este vorba de stâne, care prelucrează sezonier.
Cei mai mulţi dintre micii procesatori prelucrează lapte de vacă, dar în judeţ există şi o fermă care procesează lapte de bivoliţă, una care prelucrează lapte de măgăriţă, două care procesează lapte de capră şi câteva care prelucrează lapte de oaie.
Potrivit directorului DSVSA Harghita, micii procesatori îşi vând produsele, care sunt foarte apreciate de cumpărători, în târgurile organizate periodic, în lanţurile locale de magazine, dar şi în alte judeţe.
Din punct de vedere sanitar-veterinar, produsele procesatorilor din judeţ sunt sigure, a punctat István Robert.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Din punctul nostru de vedere, (…) din punctul de vedere al siguranţei alimentelor, produsele sunt sigure. N-am avut toxinfecţii alimentare care să aibă ca motiv aceşti producători sau produsele lor, n-au fost implicaţi în asemenea evenimente”, a spus directorul DSVSA Harghita.
Conform acestuia, micii procesatori sunt controlaţi măcar o dată pe an, fiind verificate atât instalaţiile de muls, condiţiile de depozite şi manipulare, cât şi programul de autocontrol.
În plus, aceştia sunt obligaţi să îşi verifice din punct de vedere microbiologic sortimentele de brânzeturi, iar acolo unde există o reţetă mai complexă, să facă inclusiv analize fizico-chimice.
De asemenea, şi personalul DSVSA recoltează probe, în cadrul controalelor efectuate.
Potrivit lui István Robert, numărul micilor procesatori de lapte a crescut constant în ultimii ani, existând şi tineri care au lucrat în străinătate, au revenit acasă şi s-au apucat de această îndeletnicire.
Directorul DSVSA Harghita a menţionat că se poate trăi din prelucrarea laptelui, chiar dacă nu a auzit de niciun procesator “care să devină multimilionar”, şi a adăugat că este nevoie ca aceştia să aibă parteneri care să organizeze vânzarea şi promovarea produselor.
Preşedintele CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, a declarat, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o conduce sprijină, prin mai multe programe, îndeletnicirile tradiţionale.
„Judeţul Harghita are un specific aparte, fiind preponderent rural, de aceea, pentru o dezvoltare centrată pe om, cu scopul de a creşte calitatea vieţii acestuia, prin valorificarea resurselor naturale existente, este important să acordăm atenţia cuvenită celor care practică meseriile tradiţionale şi le transmit din generaţie în generaţie, pentru că astfel aducem plusvaloare economiei locale. Organizarea lunară a târgului produselor locale şi tradiţionale, implementarea ‘Mărcii Produs Secuiesc’, prin care asigurăm trasabilitatea şi autenticitatea produselor locale, prezenţa la târgurile naţionale şi internaţionale, şi, nu în ultimul rând, acordarea de finanţare nerambursabilă asociaţiilor, respectiv cooperativelor de prelucrare şi valorificare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol şi al dezvoltării rurale, sunt câteva dintre pârghiile prin care susţinem aceste îndeletniciri tradiţionale”, a declarat Bíró Barna-Botond.
El a menţionat că marca “Produs Secuiesc” a fost înregistrată în 2010, până în prezent fiind obţinută de peste 200 de producători locali, cu peste 1.500 de produse.
Totodată, producătorii locali au posibilitatea de a-şi valorifica produsele prin punctele gastronomice locale, unde se prepară alimente după reţete culinare specifice zonei, din ingrediente locale, în judeţ existând, momentan, 16 puncte de acest fel.
Preşedintele CJ Harghita a subliniat şi că produsele locale urmează să primească atenţia pe care o merită, în contextul în care judeţul va fi Regiune Gastronomică a Europei în anul 2027.
„Producătorii locali au nevoie de sprijin în promovarea produselor lor autentice şi, în contextul anului 2027, când judeţul Harghita va fi Regiune Gastronomică a Europei, produsele locale vor primi valoarea pe care o merită, fiind integrate într-un circuit internaţional ce va consolida identitatea culturală gastronomică a judeţului Harghita. Consiliul Judeţean Harghita îşi propune astfel ca, prin toate demersurile, să contribuie la dezvoltarea unei economii durabile, în care tradiţiile gastronomice se îmbină armonios cu cerinţele pieţei moderne, iar produsele tradiţionale devin ambasadori ai judeţului pe plan regional, naţional şi internaţional”, a conchis Bíró Barna-Botond.
