Alimentele bio, mai scumpe cu 20-30% sau chiar dublu față de alimentele convenționale
Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, și președintele Bio-România, Marian Cioceanu, au afirmat în public că suprafața totală certificată ecologic ar fi ajuns la 364.000 de ha, respectiv 350.000 de ha, deși datele oficiale publicate pe site-ul ministerului, înghețate la nivelul anului 2017, indică o suprafață totală de 258.471 de ha. Nu e clar prin ce miracol, într-un singur an, suprafața totală ar fi crescut în mod spectaculos, în timp ce ministerul întârzie să actualizeze datele la nivelul anului 2018.
Prezent la lansarea unui program de susținere a agriculturii organice lansat de un retailer francez activ pe piața românească, Daniel Botănoiu a afirmat că numărul operatorilor înregistrați în agricultura ecologică a ajuns la 10.000, deși în 2017 aceștia au fost numai 8434, mai puțini decât în anii anteriori. Recent, cu ocazia Congresului IFOAM EU la București, Marian Cioceanu, președinte Bio-România și co-organizator al evenimentului, a declarat, citat de Agerpres, că ”ne apropiem de 11.000 de fermieri” înregistrați în agricultura eco.
Atât Botănoiu, cât și Cioceanu au prezentat proiecții optimiste ale dinamicii agriculturii bio. Primul crede că în 2021, vom avea o suprafață de 500.000 de ha certificată eco, iar cel de-al doilea plusează susținând că în 2021 ”vom putea deveni numărul unu în Uniunea Europeană”, prin certificarea a milioane de ha de pajiști și terenuri arabile.
Agenția minune
Cum ar putea România reuși să devină ”tigrul agriculturii ecologice în UE”? Oficialii români cred că acest obiectiv va fi realizat prin activarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare”, entitate înființată recent printr-o lege adoptată de Camera Deputaților, lege care se află pe masa președintelui pentru promulgare. ACMPA ar urma să funcționeze sub tutela MADR, va avea personalitate juridică, organigramă și buget. Printre alte atribuții, agenția va recunoaște și certifica/atesta produsele de calitate, va elabora sisteme de bună practică pentru produsele de calitate, va verifica şi recunoaşte sistemele de certificare voluntară private conform reglementărilor europene.
Nu este clar cum și cât va interfera această agenție în activitatea organismelor de control, care monitorizează agricultura eco. Nu este clar nici cum se va poziționa față de legislația europeană în materie de agricultură bio, dacă va lua sau nu decizii care vor intra în contradicție cu legislația europeană. Arhitectura instituțională pentru gestionarea agriculturii eco a fost deja fixată prin aderarea României la UE, iar atribuțiile agenției sunt deja în sarcina unor departamente și direcții din cadrul MADR. Puteți consulta AICI textul legii, în forma trimisă la promulgare.
Pentru următorul PNDR, 2021-2027, oficialii europeni prezenți la București la Congresul IFOAM EU au declarat că statele membre vor putea decide cu mai multă flexibilitate modul cum vor cheltui banii europeni. E posibil ca ACMPA – având printre atribuții și oferirea de consultanță pentru operatorii economici, iar ca sursă de finanțare și surse proprii, pe lângă banii veniți de la buget – să fie exact entitatea care să se mufeze la banii europeni, sub umbrela generoasă a obținerii și promovării produselor de calitate.
Potrivit Eurostat, ale cărei date sunt, de asemenea, la nivelul anului 2017, cei mai mulți operatori înregistrați în agricultura organică sunt în Italia, 66.788, pe locul doi situându-se Spania cu 37.712 operatori, urmată de Franța, cu 36.691 de operatori.
Cea mai mare putere în obținerea produselor alimentare certificate ecologic este Franța, cu 1468 de unități de procesare. În Marea Britanie sunt 497 fabrici, iar în Spania 454 de procesatori. România este țară exportatoare de materie primă certificată ecologic ( în special cereale ), numărul procesatorilor fiind infim, numai 5.
Bucureștiul nu încurajează procesarea eco
În PNDR există Submăsura 4.2, numită ”Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole”. Recent, directorul-general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a afirmat public că ”peste 270 de unităţi de procesare beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale depăşind 190 de milioane de euro.” La așa intensitate a absorbției fondurilor europene, mă gândesc că ar fi fost loc pentru destule oportunități și pentru fermierii sau antreprenorii care ar fi intenționat să proceseze produse eco. Numai că printre obiective nu regăsim și încurajarea procesării certificate ecologic. Iar acest obiective au fost fixate aici, la București.
Un studiu comandat de World Vision Romania relevă un mare grad de confuzie al consumatorilor români cu privire la produsele eco/bio și produsele sănătoase, dovadă fiind faptul cã 77,79% declară că achiziționează alimente bio, dar locul de unde cumpără cei mai mulți – 87,98% – nu oferă niciun fel de certificare de acest tip (din piață, de la țară, de la vânzători ambulanți).
Rezultatele sondajului arată că majoritatea respondenților se referă mai degrabă la mituri care fac deja istorie în domeniul alimentației decât la realități dovedite științific.
