foto: pexels.com/@Barbara Barbosa
Creșterea intensivă a porcilor și macrofermele în Spania
Nu se cunoaște cu precizie un număr exact al macrofermelor de porci din Spania. Totuși, există 3.217 exploatații industriale active care produc mii de porci anual printr-un proces intensiv de tip industrial: acestea dispun de peste 2.000 locuri pentru porcii de îngrășat cu o greutate de peste 30 kg sau mai mult de 750 locuri pentru scroafe reproducătoare. Deși reprezintă o minoritate a fermelor intensive din Spania, aceste exploatații generează cea mai mare cantitate de poluanți, motiv pentru care sunt obligate să declare toate emisiile. Ele constituie partea cea mai importantă a unui sector care produce, în ansamblu, peste 53 de milioane de porci pe an (plus încă trei milioane de porci iberici crescuți extensiv) și 60 de milioane de metri cubi de dejecții lichide, care ar putea ocupa o suprafață echivalentă cu centrul orașului Madrid, scrie El Pais.
Organizațiile de protecție a animalelor reclamă modul inuman în care trăiesc porcii
Totul începe cu o scroafă de reproducție închisă într-o cușcă individuală de gestație. Acolo este inseminată artificial și rămâne timp de patru săptămâni. Scroafa este imobilizată în acest spațiu, unde trăiește și își face nevoile, producând reziduuri care combină fecale, urină, paie sau apă, cunoscute sub numele de dejecții lichide. O scroafă produce aproximativ doi metri cubi de dejecții lichide pe an.
Mutată într-o cușcă pentru fătare, scroafa naște între 10 și 12 purcei la fiecare fătare. Purceii rămân alături de mama lor timp de cinci săptămâni, până la înțărcare. Scroafa și purceii rămân în aceste cuști înainte ca mama să fie dusă înapoi în cușca de gestație, într-un ciclu care se repetă de aproximativ două ori pe an. Împreună, produc aproximativ șase metri cubi de dejecții lichide pe an. După trei ani, scroafa este sacrificată.
Separați de mama lor, purceii sunt mutați într-un alt adăpost și îngrășați până ating greutatea de 120 de kilograme, proces care durează șase luni. Când ajung la această greutate, sunt sacrificați. În condiții de libertate, speranța de viață a unui porc este de aproximativ 15 ani. Aproximativ 30 de animale sunt ținute înghesuite într-un astfel de spațiu, fiind hrănite cu furaje industriale, crescând în greutate cu aproximativ cinci kilograme pe săptămână. Aceast grup de animale produce aproximativ 60 de tone de dejecții lichide anual.
Potrivit Ministerului Spaniol al Agriculturii, aproximativ 10% dintre animale mor în timpul acestui proces.
Ce se întâmplă cu dejecțiile animalelor
Fiecare cușcă este înălțată și are o podea sub formă de grilaj. Dejecțile ajung în zona colectoare de dedesubt. Ele emit oxid de azot, metan și amoniac în atmosferă – trei gaze extrem de nocive și se acumulează în mari bazine amplasate lângă macroferme. Când dejecțiile ajung în cantitate mare în sol, nitrații se infiltrează și contaminează pânza freatică. Acumularea de nitrați intoxică apa din puțuri și rezervoare. De multe ori, ferme aflate la zeci de kilometri distanță pot contamina apele prin pânza freatică.
„Sectorul nu a dorit niciodată să-și asume riscurile de mediu pe care le produce”, denunță Fernando Suárez, inginer agronom și expert în gestionarea deșeurilor și epurarea apelor. În schimb, organizația Interporc susține că reziduurile de la animale „sunt un subprodus cu o utilitate agronomică importantă” folosit ca fertilizant, ceea ce „generează un ciclu de economie circulară”, substituind îngrășămintele chimice.
Creșterea contaminării cu nitrați
În câțiva ani, cantitatea medie de nitrați din apele subterane ale Spaniei a crescut cu 51,5%, potrivit unui raport Greenpeace despre macroferme.Ministerul Spaniol al Tranziției Ecologice estimează că 22% din apele de suprafață și 23% din cele subterane sunt afectate de această problemă. În multe localități din Catalonia și Aragon, apa de la robinet nu mai este potabilă din cauza contaminării provocate de macroferme. De exemplu, în unele zone din provincia Barcelona, nivelurile de nitrați depășesc de cinci ori limita admisă.
Impactul social și ecologic al acestor ferme
Poluarea solului și a apei, precum și mirosurile neplăcute, generează nemulțumiri în numeroase localități rurale din Spania. Comunități locale au format platforme împotriva creșterii industriale a animalelor și au organizat proteste. Javier Moreno, reprezentant al unui astfel de ONG, avertizează asupra poluării cauzate de acest model: „Spania devine groapa de gunoi a Europei; țările renunță la producerea porcilor din cauza costurilor de mediu și cumpără carne de la Spania”.
Nu mai departe de această săptămână, locuitorii din Burgos au protestat față de amplasarea de macroferme și au cerut președintelui guvernului regional din Castilla și León desființarea acestora.
Expansiunea industriei de creștere a porcilor în Spania
Cam 80% din cele peste 80.000 de ferme de porci din Spania sunt intensive. Totuși, doar 3.217 dintre acestea pot fi considerate macroferme, cu mii de porci crescuți în spații închise. Datele Ministerului Agriculturii arată o creștere a numărului de ferme mari, cu 49% în ultimul deceniu, în timp ce fermele mici au scăzut cu aproape 30%.
Cu o producție de cinci milioane de tone anual, Spania este al patrulea producător mondial de carne de porc, după China, SUA și Germania. Peste 59% din producție este destinată exportului.
