Cum alegi biscuiți digestivi „mai de Doamne-ajută” din magazine, potrivit dieteticianului Tania Fântână

biscuiti digestivi, buscuiti, constipatie, zahăr Sursa foto: G4Food/Pexels

Acest tip de biscuiți a apărut acum vreo 150 de ani în Scoția și a fost inventat de doi medici care voiau să lanseze un produs mai ușor digerabil pentru persoanele care aveau ceva probleme în a metaboliza făinoasele sau care aveau aciditate gastrică.

Astfel, au creat această formulă ce conținea bicarbonat de sodiu și ceva enzime care să ajute în digestie. Un gest minunat, un produs bine intenționat cu un nume bine meritat. În același timp, pentru că digestia devine cea mai greoaie atunci când noi mâncăm grăsimi, era un produs cu un conținut redus de grăsimi și zahăr (știindu-se că zahărul creează aciditate gastrică). Mbunnn… numai că în ziua de astăzi, cel puțin în supermarketuri, nu găsești un biscuite digestiv „mai de Doamne-ajută”.

„Mai de Doamne-ajută” la mine înseamnă așa:

– Făină integrală de grâu sau făină de ovăz, dar nu rămășițe, ci minim 50%.

– Conținut redus de zahăr. Siropul de glucoză, fructoză, extract de malț, extract de tot soiul de cereale, sirop de fructe, pastă de curmale, sirop de porumb (high fructose corn syrup)… toate sunt alte denumiri pentru zahăr și demonstrate prin studii ca sunt nocive pentru copii în sensul că le cresc predispoziția către obezitate cu toată cascada de probleme ce derivă de aici. (Fac o paranteză aici pentru că mă macină gândul ăsta de multe zile și am tot vrut să vi-l spun, dar n-am știut pe ce cale. Nu mi se pare nimic mai trist decât un copil care înfulecă hamburger cu cartofi prăjiți la McDonald’s în timp ce se joacă un joc video violent pe mașinăriile puse la dispoziție cu atâta generozitate de gazde… a, da, și lângă are și o ditamai porția de prăjitură. Atât de multă lume în jurul lui și atâta zgomot, dar totuși atât de mult gol, cel mai adânc gol, golul de iubire. Îi mulțumesc bunicii mele pentru momentele în care mâncam brânză, roșii și pâine pe prispa casei.)

– Conținut redus de grăsimi. Pentru numele lui Dumnezeu, mai lăsați-ne, dragi producători, cu grăsimile astea exotice, palmier, cocotier și alte „barabule”, că prea le puneți în toate.

– Adaos de fibre, semințe de in, minunatul psyllium, pectină (este o fibră solubilă ce se găsește în mod natural în fructe și legume), inulină (asemănătoare ca sursă pectinei).

– Mai puține ingrediente cu nume greu de pronunțat. Mai puțină chimie dacă se poate.

Firma care a produs acum peste 100 de ani pentru prima dată acest tip de biscuiți a fost McVitie’s și, uitându-mă eu acum pe ambalaje prin supermarket, îmi pare că este cam cel mai curățel ambalaj (McVitie’s Digestive varianta simplă, Original). Desigur că nu s-au putut abține nici ei să nu adauge câte ceva pentru gust și siguranța că omul care a cumpărat o dată o să mai cumpere încă de câteva ori, dar s-au oprit totuși cu ingredientele la un număr de bun-simț.

Ce îmi place la ei este că sunt ambalați pe porții. Adică știi că iei cu tine la serviciu sau școală un pachet de 2 biscuiți și atât. Astfel, când mănânci porție dublă sau triplă, măcar știi ce-ai făcut. Mare lucru în viață e să-ți dai seama când greșești, pe urmă vezi tu ce faci.

În final, câteva idei pe scurt despre biscuiți:

– Indiferent de ingrediente, biscuiții rămân biscuiți. Ca să nu vă amețească nutriționiștii ăștia, trebuie să o luați simplu, reguli de bază.

– O combinație din făină, grăsime și sursă de zahăr nu o să te slăbească în veci, indiferent ce alte „OZN-uri” se mai adaugă pe etichetă.

– Biscuiții, ca orice alt făinos nobil, rămân sursă importantă de calorii fără să dea sațietate pentru că nu conțin proteine sau alți nutrienți hrănitori. Trebuie să mănânci vreo jumătate de kilogram de biscuiți ca să simți stomacul ăla plin.

– „Digestiv” e un cuvânt care vinde. La fel ca expresiile „fără zahăr„/„fără lactoză”/„fără gluten”/„fără suflet”… deci mai diminuați din sensibilitate atunci când îl vedeți pe ambalaj;
– „Digestiv” nu înseamnă de slăbit sau că ajută în combaterea constipației, e doar un cuvânt mișto de pus pe etichetă, iar eticheta, indiferent de textură, vă garantez eu că nu ajută în constipație.

– Biscuiții trebuie puși în piramida alimentară fix unde e locul făinoaselor de desert, adică acolo în vârf, alături de înghețată, bombonele, halva, cioco-cioco și alte derapaje emoționale atât de necesare păcii în lume, dar atât de dăunătoare pentru talia de viespe și sănătate atunci când le facem confidente prea des și prea în amănunt.

Notă: Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Sursa foto: G4Food/Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *