Regula 15-15-15 pentru o cafea cât mai proaspătă / Cât rezistă boabele verzi, cele prăjite și cafeaua după măcinare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cât timp își păstrează cafeaua prospețimea după prăjire sau măcinare? O regulă simplă, numită „15-15-15”, poate fi folosită ca reper: 15 luni pentru boabele verzi, 15 zile pentru boabele prăjite și doar 15 minute pentru cafeaua proaspăt măcinată.

Explicația ține în principal de contactul cu oxigenul și de pierderea treptată a dioxidului de carbon din boabele prăjite, potrivit Food Republic.

Ce înseamnă regula 15-15-15

Regula este ușor de memorat:

• 15 luni – boabele de cafea verde, neprăjite;
• 15 zile – boabele de cafea după prăjire;
• 15 minute – cafeaua după ce a fost măcinată.

Aceste intervale trebuie privite mai degrabă ca repere pentru prospețime și aromă, nu ca termene după care cafeaua devine automat improprie pentru consum.

Diferența mare dintre boabele întregi și cafeaua măcinată are legătură cu ceea ce se întâmplă atunci când cafeaua intră în contact cu aerul.

De ce cafeaua măcinată își pierde atât de repede aroma

Oxigenul reacționează cu uleiurile naturale și compușii aromatici ai cafelei. În timp, aromele volatile responsabile pentru mirosul și notele caracteristice ale cafelei încep să se degradeze.

Procesul se accelerează odată cu suprafața expusă la aer. Tocmai de aceea, după măcinare, când o suprafață mult mai mare a cafelei intră în contact cu oxigenul, pierderea aromelor se produce mult mai rapid.

Acesta este și motivul pentru care cafeaua măcinată chiar înainte de preparare poate avea un gust și un parfum mai intense decât cea măcinată cu mult timp înainte.

Ce se întâmplă cu boabele după prăjire

Un alt proces important este pierderea dioxidului de carbon.

După prăjire, boabele eliberează treptat dioxidul de carbon acumulat, proces cunoscut drept „degazare”. O anumită degazare este necesară, însă, pe măsură ce trece timpul și cantitatea de CO₂ scade, cafeaua își poate pierde din complexitatea aromatică și poate căpăta un gust mai plat.

Boabele verzi nu au aceeași problemă. Pentru că nu au trecut încă prin procesul de prăjire care generează acumularea de dioxid de carbon, ele sunt mult mai stabile și pot fi păstrate o perioadă considerabil mai lungă dacă sunt depozitate corespunzător.

Căldura, lumina și umiditatea sunt inamicii cafelei

Regula 15-15-15 este doar un reper. Modul în care păstrăm cafeaua poate accelera sau încetini pierderea prospețimii.

Căldura accelerează reacțiile chimice responsabile de degradarea compușilor aromatici.

Și lumina, în special radiațiile UV, poate favoriza degradarea uleiurilor și a compușilor care contribuie la aroma cafelei. Din acest motiv, boabele ar trebui păstrate într-un loc răcoros și întunecat.

Nici umiditatea nu este de dorit. Boabele de cafea absorb cu ușurință apa din mediul înconjurător, iar cafeaua măcinată se poate aglomera atunci când intră în contact cu umezeala.

De ce frigiderul nu este neapărat cel mai bun loc pentru cafea

Cafeaua absoarbe cu ușurință nu doar umiditatea, ci și mirosurile din jur.

Din acest motiv, Food Republic recomandă evitarea depozitării boabelor sau cafelei măcinate în frigider, unde pot prelua aromele alimentelor puternic mirositoare, precum usturoiul sau ceapa.

O soluție mai simplă este păstrarea cafelei într-un recipient bine închis, într-un loc uscat, răcoros și ferit de lumină.

Iar dacă urmărești în primul rând aroma, regula cea mai simplă rămâne aceasta: păstrează cafeaua sub formă de boabe și macin-o cât mai aproape de momentul preparării.