Cafeaua de specialitate poate părea complicată sau rezervată celor care au echipamente speciale și cunosc tehnici de preparare. În realitate, spune Alex Bălan, vicecampion național la prăjirea cafelei, primul pas poate fi mult mai simplu: să alegi o materie primă de calitate. La Slow Coffee Festival, acesta a explicat, pentru G4Food, ce face diferența în ceașcă, de ce contează prăjirea și cum poți obține acasă o cafea bună fără aparatură complicată.
Alex Bălan spune că participarea la competițiile de prăjire nu înseamnă doar o distincție profesională, ci și o modalitate de a rămâne conectat la tehnicile și metodele noi din industrie.
„În decursul timpului, de când prăjim cafeaua, avem două titluri de vicecampion național la prăjit cafeaua. Ce este atât de special în partea de competiție, să o luăm separat, e că nu există Liga 1, Liga 2, Liga 3. Există doar o singură competiție, al cărei câștigător merge la mondiale și reprezintă România.
Iar pentru noi asta reprezintă o garanție că ceea ce facem noi e cu adevărat bun. Și cumva suntem în direcția bună și oferim servicii de calitate.
Iar partea de competiție pe noi, ca prăjitori, ne forțează să ne pregătim, să învățăm și să fim actualizați cu tehnicile și cu metodele noi de procesare, de prăjire, iar la final clientul să aibă o experiență și mai bună în ceașcă.”
În timpul discuției de la festival, Alex Bălan a pregătit o cafea din Kenya, procesată natural, cu un profil aromatic diferit de cel al cafelelor cu care sunt obișnuiți mulți consumatori.
„Avem pregătită o cafea un pic atipică din Kenya. Este procesată naturală. În Kenya se procesează mult prin spălare și are o dulceață aparte și duce un pic și în partea de vin. O să vezi.”
Despre cafeaua degustată, a explicat:
„Are niște note mai dulci, e ușor de băut, ne aduce ca o textură așa de ceai negru, dar vine la pachet și cu un buchet de arome înspre vin, dulci, cireșe, cam acolo.”
Pentru consumatorii care încep să descopere cafeaua de specialitate, schimbarea nu presupune neapărat să învețe tehnici complicate. Potrivit lui Alex Bălan, contează în primul rând calitatea cafelei pe care o aleg.
„Automat, când gustăm și începem să avem o tendință de consum către calitate, nu ne mai putem întoarce la lucrurile făcute așa, pe fugă sau cu produse de slabă calitate.
Cum facem noi la festivaluri, și mai ales aici, la Slow Coffee Festival, cafeaua se pretează foarte bine să o faci și acasă. Adică oamenii care consumă cafeaua acasă în stilul tradițional, la ibric sau așa, nu au de făcut decât să schimbe cafeaua și să-și aducă materia primă foarte bună. După aia, rezultatul este 80% din ce se întâmplă aici.
Noi nu facem nimic decât să turnăm apa prin acest con în care există cafea. Și ea se scurge. Deci nu facem experimente sau nu avem nevoie de obiecte de laborator.
La fel și acasă. Ibricul, se pune cafeaua de foarte bună calitate, după trei minute se strecoară și aia e tot. Și avem și acasă o cafea foarte bună.”
Prețul unei cafele de calitate este legat și de felul în care este cultivată, culeasă, procesată și cumpărată materia primă. Alex Bălan explică și rolul pe care îl are, în acest context, susținerea fermierilor.
„Aici, în zona asta de cafea de specialitate, e sub umbrela SCA, Specialty Coffee Association, care este la bază un ONG, care își propune să crească nivelul de viață al fermierilor și procesatorilor. Pentru că ei lucrau înainte pe foarte puțini bani pe zi, un dolar pe zi sau ceva. Iar SCA-ul încearcă să aducă la ei un confort și să-i scoatem din zona aia mare de sărăcie, ca ei să poată cultiva cafele mai bune și noi să le cumpărăm și să oferim o experiență mai bună.
Într-adevăr, cafelele premium, cafelele de specialitate vin cu un cost mai mare, pentru că sunt cultivate la altitudini mari, acolo nu intervine mașina. Culesul este foarte atent, doar boabele coapte de pe copac. Sunt procesate cu atenție, la fel și noi le prăjim, nu industrial, că avem șanse să stricăm lucruri.”
Potrivit acestuia, prețul cafelei de specialitate nu trebuie confundat cu cel al cafelei tranzacționate pe bursă. În această categorie, costurile diferă în funcție de origine și de caracteristicile produsului.
„Cafeaua de specialitate nu are legătură cu cafeaua de pe bursă. Adică dacă pe bursă e 10 euro, nu are legătură cafeaua de specialitate cu prețul ăla. Avem cafele de la 30, 40, 50 de euro pe kilogram, tocmai pentru că fermierii au fost ajutați să ne producă o cafea foarte bună și foarte bine selecționată și noi nu plătim cât costă pe bursă.
În funcție de cafele, de unde vin, de regulă Panama este foarte scumpă, pentru că au și tehnologie foarte bună și cafele extraordinar de bune, dar avem cafele scumpe de peste tot, chiar și din Brazilia, unde se spune că e cafeaua mai ieftină.
Deci nu are legătură cafeaua de bursă cu cafeaua de specialitate. Noi o cumpărăm cu mult mai mult decât cafeaua listată la bursă.”
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți