Capcana dietelor restrictive/ Nutriționist: Cu cât mănânci mai puțin, cu atât mai multă grăsime abdominală poți acumula

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În încercarea de a scăpa rapid de kilogramele în plus, multe persoane recurg la reducerea drastică a porțiilor de mâncare sau la post. Totuși, specialiștii avertizează că această strategie poate genera un efect total invers celui dorit, favorizând depunerea grăsimii în zona abdomenului, scrie ABC.

Nutriționista și farmacista cunoscută pe rerțelele sociale ca Boticaria García a explicat mecanismele biologice din spatele acestui fenomen și de ce postul sau înfometarea nu reprezintă soluții universal valabile.

Mitul postului. De ce slăbim și cui nu i se potrivește?

Postul (alternarea perioadelor de alimentare cu cele de abstinență) a devenit una dintre cele mai populare metode de slăbire, însă eficiența lui depinde de numeroși factori individuali.

„Este important de știut că există dovezi privind pierderea în greutate, dar asta se întâmplă pentru că ajungi să consumi mai puține calorii în total. Nu s-a demonstrat că acesta ar genera un mecanism special prin care să slăbești mai mult”, afirmă Boticaria García.

Mai mult, experta trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile psihologice și comportamentale ale acestei practici:

• Risc de tulburări alimentare: Postul nu este pentru toată lumea. O persoană predispusă sau care suferă deja de o tulburare de comportament alimentar (TCA) își poate agrava sever starea dacă începe să își restricționeze voluntar hrana.

• Greșeala sucurilor naturale pe stomacul gol: Consumul de suc de portocale în perioadele de post este contraindicat. Deoarece băutura conține zahărul gata dizolvat, absorbția este ultrarapidă și provoacă un vârf brusc de glucoză în sânge. Prin urmare, sucul nu reprezintă o modalitate optimă de a consuma fructe.

Cum transformă cortizolul stresul în grăsime abdominală

Atunci când o persoană decide să mănânce mult mai puțin în speranța că va slăbi mai repede, organismul percepe această lipsă de energie ca pe o amenințare directă la adresa supraviețuirii.

„Dacă cineva mănâncă puțin, organismul său știe că ar putea muri și intră într-o stare de alarmă. Se distorsionează echilibrul hormonal, nivelul de cortizol (hormonul stresului) crește brusc, iar stresul funcționează ca un magnet”, avertizează nutriționista.

Această reacție are un impact direct asupra esteticii și sănătății corpului:

1. Concentrarea grăsimii pe abdomen: Zona abdominală are mult mai mulți receptori de cortizol decât alte regiuni ale corpului, cum ar fi zona fesieră. Din acest motiv, grăsimea tinde să se acumuleze cu predilecție pe burtă.

2. Blocarea dezvoltării musculare: Din cauza nivelului ridicat de stres și a lipsei de hrană, organismul nu mai are energia necesară pentru antrenamente și nici pentru construirea de masă musculară.

3. Sedentarism și frustrare: Lipsa de rezultate și starea de oboseală duc la frustrare. Persoana tinde să se miște din ce în ce mai puțin, intrând într-un cerc vicios în care corpul continuă să depoziteze și mai multă grăsime.