Principalul obstacol în reducerea grăsimii viscerale, conform nutriționiștilor

Grăsimea viscerală, acumulată în profunzimea abdomenului, în jurul unor organe precum ficatul, pancreasul și intestinele, este asociată cu riscuri majore pentru sănătate. Specialiștii în nutriție atrag atenția că unul dintre principalii factori care favorizează acumularea acesteia este consumul de alcool, în special în cantități mari, conform Eating Well.

Spre deosebire de grăsimea subcutanată, acest tip de grăsime este activ din punct de vedere metabolic. „Spre deosebire de grăsimea subcutanată (grăsimea de sub piele), grăsimea viscerală este activă metabolic și eliberează citokine inflamatorii și hormoni care pot perturba semnalizarea insulinei și metabolismul lipidelor”, explică medicul Johannah Katz.

Efectele nu sunt doar teoretice. „Nivelurile mai ridicate sunt puternic asociate cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, boală hepatică grasă și mortalitate generală”, subliniază aceeași specialistă.

Cum influențează alcoolul acumularea de grăsime viscerală

Consumul de alcool afectează direct modul în care organismul procesează energia. „Consumul regulat și ridicat de alcool poate crește ușor aportul total de energie (calorii) peste nivelul de consum, înclinând balanța spre stocarea grăsimii, inclusiv a celei viscerale”, explică nutriționistul Jaime Bachtell-Shelbert.

Organismul tratează alcoolul ca pe o substanță toxică, iar ficatul îl metabolizează cu prioritate. În acest timp, procesarea altor nutrienți este încetinită, ceea ce favorizează depozitarea caloriilor sub formă de grăsime, mai ales în zona abdominală.

Acest efect apare chiar și atunci când greutatea corporală nu se modifică semnificativ. „Consumul excesiv de alcool, episoadele de consum intens și, în special, berea și băuturile spirtoase favorizează acumularea de grăsime viscerală, chiar dacă greutatea corporală totală sau indicele de masă corporală nu se schimbă mult”, arată Katz.

Datele din studii confirmă această tendință. „Un studiu amplu realizat pe populație a arătat că grăsimea viscerală a fost semnificativ mai mare atât la bărbați, cât și la femei care consumau cantități mai mari de alcool”, precizează Bachtell-Shelbert.

Mai mult, distribuția grăsimii este diferită la consumatorii frecvenți. „Studiile arată că persoanele care consumă mult alcool tind să depoziteze mai multă grăsime în jurul organelor, care este grăsimea activă metabolic asociată cu inflamația, rezistența la insulină și un risc mai mare de diabet și boli de inimă”, explică Katz.

Pe termen lung, efectele se agravează. „Consumul cronic de alcool poate duce la boală hepatică grasă, care afectează și mai mult capacitatea organismului de a procesa eficient grăsimile și alcoolul”, avertizează medicul Amanda Godman Roll.

Ce ajută la reducerea grăsimii viscerale

Limitarea sau evitarea alcoolului este una dintre cele mai importante măsuri. În paralel, nutriționiștii recomandă:

Un aport adecvat de proteine, care ajută la menținerea senzației de sațietate și la păstrarea masei musculare. Sunt recomandate alimente precum carnea slabă, peștele, leguminoasele și iaurtul de tip grecesc, alături de grăsimi sănătoase, fibre și carbohidrați complecși.

Activitate fizică regulată, în special exerciții aerobice precum mersul alert, alergarea sau înotul, care contribuie la reducerea grăsimii abdominale. Este indicată o durată de cel puțin 150 de minute pe săptămână.

Somn suficient și de calitate. Lipsa odihnei crește nivelul cortizolului, hormon asociat cu stresul, care favorizează acumularea grăsimii, mai ales în zona abdomenului. Un program de 7-9 ore de somn pe noapte susține echilibrul metabolic.

Schimbări de durată, nu soluții rapide

Reducerea grăsimii viscerale depinde de schimbări constante ale stilului de viață. Deși nu este vizibilă, aceasta influențează direct inflamația și riscul cardiovascular.

Evitarea alcoolului rămâne un pas esențial, însă rezultatele apar în timp, atunci când este combinată cu o alimentație echilibrată, mișcare și odihnă adecvată.