Criza energiei produsă de războiul din Iran se vede dincolo de facturi / Școli închise, zboruri mai scumpe și restricții la combustibil apar în tot mai multe țări / Sistemele alimentare și industria îngrășămintelor sunt, de asemenea, atinse

Dependența globală de petrol și gaze începe să producă efecte vizibile mult dincolo de facturile la energie. Un articol Euronews arată că, după izbucnirea războiului cu Iranul și după atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz, unde trece aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol, șocul s-a propagat rapid în economie, în transport, în sistemele de educație și chiar în alimentație. Impactul se vede deja în Asia și Australia, unde benzinăriile rămân fără carburant, iar prețurile biletelor de avion urcă accelerat. Simon Stiell, secretarul executiv al UNFCCC, a declarat la summitul UE pentru creștere verde din 16 martie că efectele slăbirii aprovizionării cu energie sunt resimțite la nivel mondial și că statele „se clatină” sub presiunea acestor perturbări.

Primele măsuri de criză au apărut în educație și în administrație. Bangladesh a închis mai devreme universitățile și a devansat vacanța de Eid al-Fitr pentru a reduce consumul de energie și de combustibil din transport. În Pakistan, măsurile au mers mai departe. Școlile au fost închise două săptămâni, universitățile au mutat cursurile online, alocațiile de combustibil pentru instituțiile publice au fost reduse cu 50%, iar administrația a trecut la o săptămână de lucru de patru zile, cu jumătate dintre angajați în regim remote.

Și alte state au început să reducă programul sau să impună măsuri de economisire. În Filipine, programul de lucru în sectorul public a fost redus cu o zi pe săptămână. În Thailanda, funcționarilor li s-a cerut să urce pe scări în loc să folosească liftul, să ridice temperatura aerului condiționat la 27 de grade Celsius și să poarte cămăși cu mânecă scurtă în locul costumelor. Vietnamul, puternic dependent de importurile energetice din Orientul Mijlociu, a cerut firmelor să încurajeze munca de acasă.

Transportul aerian, cel ma lovit

Transportul aerian este una dintre zonele cele mai afectate. Zborurile sunt tot mai scumpe din cauza costului ridicat al combustibilului, iar orarele au fost reduse sever și din cauza închiderilor de spațiu aerian. Multe curse trebuie să ocolească zonele de conflict, ceea ce înseamnă drumuri mai lungi, consum mai mare de carburant și emisii suplimentare. Qantas, de exemplu, a fost nevoită să își devieze cursa Perth-Londra și să introducă o oprire de realimentare în Singapore, adăugând aproximativ trei ore la durata zborului.

Presiunea se vede și la pompă. În Australia, zeci de benzinării și chiar unele localități au rămas fără combustibil, iar furnizorii comerciali au introdus limite de cumpărare per client. De teama penuriei, autoritățile australiene au relaxat standardele de calitate pentru carburanți și au permis revenirea la combustibili cu conținut mare de sulf, asociați cu poluare atmosferică mai ridicată. În Marea Britanie, șoferii au fost îndemnați să evite drumurile neesențiale și să își adapteze stilul de condus pentru a economisi carburant.

Sistemele alimentare, atinse de criză

Criza energetică începe să lovească și sistemele alimentare. În Egipt, autoritățile au plafonat prețul pâinii, pe fondul temerilor că scumpirea combustibililor va împinge în sus costurile de producție și transport. Euronews notează că prețul grâului, produs vital pentru țara care este cel mai mare importator mondial, ar fi crescut de la aproximativ 2.000 de lire egiptene pe tonă la 16.000 de lire, iar plafonarea ar putea duce inclusiv la scăderea calității.

Mai departe, dependența de gaze lovește și îngrășămintele. Fertilizanții pe bază de azot depind masiv de gazul natural, atât ca materie primă, cât și ca sursă de energie, ceea ce expune agricultura la șocuri tot mai mari. În India, efectul a fost chiar mai direct: unele restaurante au fost obligate să își schimbe meniurile sau să închidă temporar din cauza lipsei de gaz pentru gătit.

Această criză nu este doar despre prețul petrolului, ci despre fragilitatea unui sistem economic dependent de importuri de combustibili fosili. Simon Stiell avertizează că o astfel de dependență lasă economiile, bugetele gospodăriilor și companiile la mâna șocurilor geopolitice și a volatilității prețurilor. În opinia sa, această slăbiciune este amplificată și de subvențiile publice pentru combustibili fosili, în timp ce soluția pe termen lung rămâne diversificarea energetică și extinderea surselor regenerabile.