Mazărea de toamnă permite fertilizarea solului fără chimicale, o soluție specifică agriculturii regenerative/ Ionuț Bădică (fermier): „Cel mai important este că fixează azotul și, prin tocare, avem materie organică în sol”

Ionut Badica Fermierul Ionuț Bădică, pasionat de agricultura regenerativă. Sursa foto: arhivă Ionuț Bădică

Ionuț Bădică a mizat la ferma sa,”Sol și Suflet”, pe cultura de mazăre de toamnă, pentru fertilizarea solului, o soluție specifică agriculturii regenerative.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Chiar daca mazarea de toamnă este considerată încă o noutate pentru unii fermieri din România, această cultură oferă mai multe avantaje, care trebuie luate în considerare.

Pe lângă fixarea azotului în sol, unul dintre cele mai mari avantaje este faptul că mazărea de toamnă eliberează terenul devreme, fiind o foarte bună premergatoare pentru toate culturile.

La început de noiembrie, când majoritatea culturilor au fost deja recoltate, terenul nu trebuie să rămână gol. Iar mazărea de toamnă reprezintă o soluție agronomică eficientă pentru fermierii care urmăresc refacerea fertilității solului prin metode naturale.

Ionuț Bădică: „La -15 sau -17 grade, mazărea este o cultură verde consacrată”

Semănată târziu, înainte de instalarea iernii, această leguminoasă intră în repaus vegetativ și reia creșterea la primele temperaturi favorabile din primăvară.

Fermierul Ionuț Bădică ne spune că are, anul acesta, două tipuri de culturi verzi: unul este mazărea de toamnă și celălalt, un mix de mazăre de toamnă cu muștar și ovăz.

„Ambele culturi au fost semănate la sfârșitul lunii octombrie și primele zile ale lui noiembrie și se prezintă foarte bine. Acum, pe timp de iarnă, mazărea este foarte rezistentă la frig și are nevoie de umiditate foarte multă la germinare. La -15 sau -17 grade, mazărea este o cultură verde consacrată”.

Fermierul care mizează pe agricultura regenerativă că marea calitate a acestei culture este că fixează azotul în sol:

„Cel mai important este că fixează azotul și, prin tocarea sa, avem și materie organică în sol. Urmeaza să tocăm mazărea, în ultima decadă din martie. Apoi plantăm în locul ei porumb dulce, cam în jurul datei de 1 mai. Asta e o rotație bună”, a declarat Ionuț Bădică pentru G4Food.

De ce mazăre de toamnă, înainte de porumb dulce

Integrarea mazării de toamnă în rotație, înaintea porumbului dulce, are o logică agronomică solidă și prezintă următoarele avantaje:

  • Fixarea biologică a azotului, prin simbioza cu bacteriile Rhizobium, mazărea fixează azot atmosferic și îl transformă în forme accesibile plantelor următoare.
  • Îmbunătățirea structurii solului, sistemul radicular pătrunde și afânează stratul arabil, crescând porozitatea și capacitatea de infiltrație a apei.
  • Protecția solului pe timpul iernii, cultura verde reduce eroziunea și pierderile de nutrienți.
  • Control natural al buruienilor, acoperirea terenului limitează germinarea speciilor nedorite.

Pentru porumbul dulce, o cultură exigentă în azot și sensibilă la compactare, acest precedent agricol oferă un avantaj nutrițional și structural semnificativ.

Tocarea platelor de mazăre în primăvară, soluția pentru hrănirea naturală a solului

Primăvara, înainte de semănatul porumbului, masa vegetală este tocată și încorporată superficial. Nu vorbim despre o simplă restituire de resturi vegetale, ci despre un proces de fertilizare verde activă:

  • crește conținutul de materie organică;
  • stimulează activitatea microbiologică;
  • eliberează gradual azotul acumulat;
  • contribuie la formarea humusului.

Aceasta este, de fapt, esența fertilizării vii: solul este hrănit cu plante, nu cu inputuri sintetice.

Ionuț Bădică ne-a mai  spus că l-a surprins puțin iarna aceasta lungă și friguroasă, pentru că în ultimii ani, iarna dura cel mult două săptămâni.

„Acum am dat drumul la răsadurile de ardei, vinete și roșii. Vrem să punem în pământ spanacul, pătrunjelul și morcovii. Dar o să germineze mai greu, în 20-30 de zile. Răsadurile de roșii le vom planta mai târziu, la începutul lunii aprilie”, mai spune fermierul de la ”Sol și Suflet”, care este adeptul agriculturii regenerative.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *