Foto Alin Neamțu
Deficitul comerical pentru produsele din carne a crescut galopant, în ultimii 10 ani.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Dacă în 2013 acesta era la un nivel de 352 milioane euro, aproape egal cu volumul exporturilor din acel an, ei bine, în 2024, deficitul a ajuns la impresionanta sumă de 1,7 miliarde euro, fiind de 2,4 ori mai mare decît exporturile și reprezentând aproximativ 70% din valoarea importurilor.
După anul 2020, deficitul comercial s-a accentuat accelerat și a ajuns să depășească pragul de 1 miliard euro, în 2021, urmând să atingă un prag istoric de 2 miliarde euro, în 2023-2024. Aceste date sunt evidențiate de studiul amplu realizat de Academia de Studii Economice București, în cadrul proiectului 3RO (Triplu RO Provenit, procesat, ambalat în România)- Penny România.
63% din deficitul comercial de carne a provenit de la carnea de porc
Analiza a fost realizată împreună cu producători locali, asociații profesionale și autoritățile relevante în cadrul a șapte mese rotunde organizate la Guvernul României și la sediul Academiei de Studii Economice București.
Astfel, în 2024, 63% din deficitul comercial de carne a provenit de la carnea de porc și 24% de la pește. Deficitul a tot crescut, de la an la an, ajungând în 2024 la 1,71 miliarde euro, fiind de 2,4 ori mai mare decât exporturile și reprezentând aproximativ 0% din valoarea importurilor.
Din capul locului, ”Cenușăreasa” deficitului la categoria carne o reprezintă carnea de porc, unde se regăsește un deficit de 1,1 miliarde lei.
Analiza datelor statistice privind comerțul cu carne de porc (carne proaspătă, refrigerate sau congelată) arată o deteriorare accentuate a balanței comerciale.
În condițiile în care România este în mod traditional cunoscută pentru creșterea suinelor și pentru consumul cărnii de porc, țara noastră a ajuns să fie aproape complet dependentă de importuri, din cauza pestei porcine africane. Doar la această categorie, deficitul României depășește un milliard de euro.
Cifrele sunt îngrijorătoare. Astfel, România a trecut de la un grad de acoperire modest, de 12-14% importuri în anul 2016, la mai puțin de 0,5% în anul 2021, ceea ce reprezintă o dependență cvasi-totală de importuri.
Pesta porcină din 2017 a decimat industria
Principalele cauze care au dus la aceste probleme structurale sunt:
- Pesta porcină africană din 2017, care a dus la sacrificarea masivă a colectivelor de porci, scăderea accentuate a producției interne și creșterea accelerate a importurilor.
- Sensibilitatea prețurilor cărnii de porc la șocurile internaționale
- Dezechilibrele structural interne, România fiind cel mai mare consumator de carne de porc din Europa
- Efectele pandemiei de COVID-19.
La capitolul bovine, deficitul comercial este mult mai mic, de doar 70,1 milioane euro, dar și aici România depinde de importuri masive.
La capitolul ovine, balanța comercială este constant pozitivă
În schimb, la capitolul ovine balanța comercială este constant pozitivă, exporturile depășind semnificativ importurile. Astfel, exporturile au crescut treptat, până la 36,8 milioane euro în 2024, adică dublu față de anul 2023.
Este de remarcat faptul că România deține a doua populație de ovine și caprine din UE, după Spania, având 11,8 milioane de capete, în 2024.
Cum consumul de carne de oaie sau miel este mic pe piața internă, cu precădere de Sărbătorile Pascale, tot surprlusul merge la export. Principalele piețe de desfacere sunt Țările Arabe, Orientul Mijlociu, Iordania, Qatar, Arabia Saudită, Libia, Kuweit, MAroc, cât și țări UE precum Grecia sau Italia.
109 milioane euro, deficit la conserve de pește!
După deficitul comercial cauzat de carnea de porc, pe al doilea loc se află peștele și fructele de mare.
Astfel, deficitul la conserve de pește a crescut de la 3,3 milioane euro în anul 2013, la 109 milioane euro, in 2024.
Concret, aproximativ 80% din importurile alimentare din anul 2024 au provenit din state membre UE, în special din Germania, Ungaria, Polonia și Olanda.
”Tendințele care susțin acest fenomen includ: cererea tot mai mare pentru produse premium, internaționale; sezonalitatea producției locale și limitările de depozitare; poziționarea insuficientă a brandurilor locale pe segmente de valoare ridicată.
Astfel, România rămâne prinsă într-un ciclu de dependență comercială, în care importurile de bunuri finite și exporturile de materii prime diminuează competitivitatea economică. În special în segmentul alimentar, redresarea balanței comerciale depinde de crearea unui ecosistem industrial agroalimentar capabil să valorifice resursele interne, să dezvolte branduri competitive și să substituie importurile în creștere”, se arată în studiul realizat de echipa de cercetători și profesori de la ASE.
