Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a participat, în perioada 7–8 ianuarie 2026, la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană. Întâlnirea a fost dedicată discuțiilor politice privind viitorul Politicii Agricole Comune și Acordul UE–Mercosur.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
La reuniune au fost prezenți Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
În cadrul discuțiilor despre Acordul UE–Mercosur, ministrul Florin Barbu a solicitat introducerea unor garanții ferme pentru fermierii europeni. El a cerut ca importurile din state terțe să respecte standarde echivalente cu cele aplicabile în Uniunea Europeană.
Standardele vizează siguranța alimentară, protecția mediului, utilizarea pesticidelor și bunăstarea animalelor. Oficialul român a subliniat că fermierii din UE suportă deja costuri ridicate pentru respectarea acestor reguli.
„Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat. Sunt necesare studii suplimentare aprofundate privind impactul acestui acord asupra întregului sector agricol”, a declarat ministrul Florin Barbu.
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a cerut testarea produselor importate în laboratoarele fiecărui stat membru. Măsura ar urma să garanteze respectarea standardelor fitosanitare și sanitar-veterinare.
Protecții suplimentare pentru produsele sensibile
Ministrul a solicitat și clarificarea instrumentelor de protecție incluse în acord. Acestea vizează mecanismele de salvgardare pentru produsele considerate sensibile.
Florin Barbu susține amendamentele din Parlamentul European care prevăd suspendarea acordului în anumite situații. Suspendarea ar putea fi aplicată dacă importurile preferențiale depășesc cu 5% media ultimilor trei ani.
O altă condiție este scăderea prețurilor cu peste 5% față de media ultimilor trei ani. „Este util ca fiecare stat membru să poată licenția operatorii economici care realizează operațiuni de import-export”, a subliniat ministrul.
România respinge integrarea PAC într-un fond comun
Discuțiile au vizat și viitorul Politicii Agricole Comune. Ministrul Barbu a transmis că România se opune integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun.
El consideră că o astfel de soluție ar aduce birocrație suplimentară și ar dilua sprijinul financiar pentru fermieri. „PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni”, a spus oficialul.
România susține menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților și regula N+3. De asemenea, cere simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale.
Ministrul a criticat modul de comunicare a bugetului viitoarei PAC. El a solicitat publicarea sumelor într-un document oficial, cu valoare juridică. A cerut retragerea documentului publicat în iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027.
Îngrășămintele și mecanismul CBAM
Referitor la Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, România solicită excluderea sau scutirea îngrășămintelor. Argumentul este rolul esențial al acestora în producția agricolă și securitatea alimentară.
În lipsa unei excluderi, ministrul propune amânarea aplicării până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție.
Poziția exprimată la Bruxelles reflectă preocuparea autorităților pentru protejarea competitivității fermierilor români. Discuțiile despre Acordul UE–Mercosur și viitoarea PAC vor continua în lunile următoare, pe fondul negocierilor europene.

FOTO: Facebook





