VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Simona Avram (profesor și preoteasă, Alicante): Fetița de 4 ani s-a născut și a crescut în Spania, dar spune că nu-i place mâncarea de la școală, vrea supă cu găluște și mâncare de-a noastră

Simona Avram este profesor de limba română în Alicante și soție de preot. Cu doi copii, dintre care o fetiță de patru ani, gătește zilnic pentru familie, iar ai ei cer mâncare românească, tocănițe, supă cu găluște, sarmale, mămăligă.

Soțul prepară mămăliga, iar fetița se plânge că nu-i place mâncarea de la comedor (cantina școlii) și că vrea mâncare românească.

Iar când timpul îi permite, Simona învață copiii de la școală să prepare prăjituri românești cu nucă și albuș de ou.

Ioana Costescu – Simona este mămica unei fetițe de 4 ani, locuiește în Alicante. De câți ani?

Simona Avram – Și a unui băiat de 17. Locuim de 15 ani în Alicante. Am venit aici cu transferul soțului și pot să spun că ne-am adaptat. Ne-am adaptat așa un pic mai târziu, dar ne-am adaptat.

IC – Deci practic am putea spune copiii sunt născuți crescuți aici

SA- Doar fetița, pe băiat îl aveam. E ca și cum s-ar fi născut aici (era foarte mic – n.r.). Noi mergem pe mâncarea tradițională. Sunt născută în Maramureș în Târgu Lăpuș și ne place mâncarea de acasă. Mergem pe tocănite, pe un pic de sărmăluțe, pe tot ce e tradițional, mămăliguță. Ne ajută soțul pentru că el e specialistul (în mămăligă – n.r.).

IC – Copiii presupun că la școală mănâncă mâncare spaniolă, pe care o preferă cea spaniolă sau cea românească?

SA  – Să știți că amândoi sunt pe mâncarea noastră, mâncarea românească tradițională, iar fetița ea e extrem de sinceră ne spune întotdeauna că nu-i place mâncarea de la comedor, așa spun ei la cantină. O preferă pe a noastră, supica, cu găluște, e preferata ei.

Școala la care muncesc e Școala Europeană, unde predau limba română pentru copiii români din Alicante și cu anumite ocazii, de Crăciun, la sfârșit de an, facem mâncare tradițională românească. Un exemplu, am făcut scrisori de dragoste, așa le numim noi. Sunt coșulețele clasice umplute cu nucă și albuș de ou și sunt foarte încântați când facem astfel de activități. Mă întreabă întotdeauna când repetăm, când?

IC – Și această mâncare nu e numai pentru copiii români, presupun, este pentru toți.

SA – Aveți dreptate. Au participat și ceilalți copii din școală. Au fost foarte, foarte interesați de gust și ceilalți colegi au gustat, bineînțeles, a fost masă așa pentru toți.

IC – Deci așa, acum, practic suntem toți ambasadorii gastronomiei românești în Europa.

SA – Eu sper că da.

Proiectul „De la Sarmale la Tapas” este susținut de Ambasada Regatului Spaniei în România

Montaj video: Sergiu Ioana.

Interviul a fost transcris cu Vatis Tech.

Citește și

VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Românii din Spania promovează rețetarul național mai bine decât o fac oficialii/ Alin Petrică (jurnalist): „Nu e nimic extraordinar în paella, dar toată lumea o știe și Spania a dus-o la nivel de brand. România trebuie să facă ceva pentru a atrage turiști străini special pentru mâncare, pe urmă o să se ducă vestea și o să fie apreciată și cea pe care o facem noi aici”

VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Femeile care promovează mâncarea românească într-un oraș cu 99 de naționalități/ Claudia Țocu (funcționar la primăria din L’Alfàz del Pi): „Când merg în România, prima dată mănânc covrigi. Și, vara, fructe din pomii din curte”

VIDEO | De la Sarmale la Tapas | ‘Barul Angelei’ din Castellon pare mai mult un muzeu folcloric/ Angela Albu: „Am vrut să aducem aici ceea ce ne reprezintă: vestuța bunicii din ziua nunții, cizmele mamei, covata de pâine. Am amenajat chiar o șură în miniatură”