Sursa foto: apnews.com
Recent, s-a încheiat COP30, conferința ONU privind clima, din Brazilia, unde activiști, oameni de știință și lideri guvernamentali tot încearcă să transforme radical sistemul alimentar mondial. Problema principală este legată de consumul mare de carne.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Agricultura este, din acest punct de vedere, personajul negativ în toată această poveste, ea fiind responsabilă de multe defrișări și emisii care duc la încălzirea planetei.
Deși agricultura contribuie cu aproximativ o treime la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, majoritatea banilor dedicați combaterii schimbărilor climatice merg către alte cauze decât agricultura, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
FAO nu a oferit niciun răspuns unic cu privire la modul în care ar trebui transferate aceste cheltuieli sau la alimentele pe care oamenii ar trebui să le consume.
„Toate țările se unesc. Nu cred că le putem impune o anumită viziune asupra lumii”, a declarat Kaveh Zahedi, directorul Biroului pentru Schimbări Climatice, Biodiversitate și Mediu al organizației, potrivit apnews.com
La conferința ONU, a fost amenajată AgriZone, un spațiu unde vizitatorii puteau păși într-o lume a videoclipurilor captivante și a expozițiilor cu plante vii și produse alimentare.
Printre acestea, s-a numărat o fermă de cercetare construită de corporația națională braziliană de cercetare agricolă Embrapa pentru a prezenta ceea ce numesc metode agricole cu emisii reduse de carbon pentru creșterea bovinelor și cultivarea culturilor precum porumb și soia, precum și modalități de integrare a culturilor de acoperire precum leguminoase sau copaci precum tecul și eucaliptul.
Ana Euler: „Noi, cercetătorii, vorbim tare, dar nimeni nu ne ascultă”
Ana Euler, directoarea executivă pentru inovare, afaceri și transfer tehnologic la Embrapa, a declarat că industria sa poate oferi soluțiile necesare în special în Sudul Global, unde schimbările climatice lovesc cel mai puternic.
„Trebuie să luăm parte la discuțiile privind fondurile climatice ”, a spus Euler. „Noi, cercetătorii, vorbim tare, dar nimeni nu ne ascultă.”
AgriZone a avut o medie de aproximativ 2.000 de vizitatori pe zi în timpul celor două săptămâni de desfășurare a COP30, a declarat Gabriel Faria, purtător de cuvânt al Embrapa. Printre acestea s-au numărat tururile pentru Regina Maria a Danemarcei, președintele COP, André Corrêa do Lago, și alți oficiali statali și locali brazilieni.
Însă, în timp ce AgriZone încearcă să răspândească un mesaj despre posibilitățile unei agriculturi cu emisii reduse de carbon, agricultura industrială își păstrează o influență semnificativă în cadrul discuțiilor privind clima.
Sara Omi:„Trebuie să ne decolonizăm gândurile”
Site-ul de știri DeSmog, axat pe climă, a relatat că peste 300 de lobbyiști din domeniul agriculturii industriale participă la COP30.
Mai multe grupuri de activiști au cerut ca lobbyiștii din industrie să nu fie primiși la discuții.
Cei cu cea mai mare influență „nu sunt micii producători de alimente,… nu țăranii și… cu siguranță nu toți acești oameni din Sudul Global care resimt greul crizei”, a declarat Pang Delgra, activist în cadrul Mișcării Populare Asiatice pentru Datorie și Dezvoltare, care s-a numărat printre protestatari. „Această agricultură industrială și lobbyiștii corporativi schimbă narațiunea din cadrul COP-urilor.”
„Trebuie să ne decolonizăm gândurile. Nu este vorba doar de a trece la o altă hrană”, a spus Sara Omi, din tribul Embera din Panama și președinta Coordonării Liderilor Teritoriali a Alianței Mesoamericane a Popoarelor și Pădurilor.
„Sistemele agroindustriale nu sunt soluția”, a adăugat ea. „Soluția o reprezintă propriile noastre sisteme ancestrale, pe care le menținem ca popoare indigene”.
