foto: applesandorchards.org.uk
Institutul Naţional de Cercetare pentru Agricultură, Alimentaţie şi Mediu din Franța (INRAE) a prezentat recent ministrului Agriculturii, Industriei Agroalimentare și Suveranității Alimentare un raport privind alternativele existente la utilizarea neonicotinoidelor în protejarea culturilor, fie ele chimice sau nechimice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul a fost realizat de 16 experți INRAE și a analizat șase sectoare agricole, în urma unei solicitări a ministerului francez de resort din luna mai a acestui an, potrivit paginii oficiale a INRAE.
În scrisoarea oficială de solicitare se solicita „mobilizarea expertizei tehnice și științifice” a instituției „pentru a identifica situațiile în care alternativele, chimice sau nechimice, disponibile pentru un control fitosanitar eficient, în condiții tehnice și economice viabile, pot fi considerate inexistente sau manifest insuficiente.”
„Pentru fiecare utilizare analizată, veți descrie alternativele posibile – fie produse fitosanitare convenționale, fie metode de biocontrol, sau alte modalități de prevenire ori combatere. Veți evalua eficacitatea acestor mijloace, capacitatea producătorilor de a le adopta pe termen scurt și mediu, eventualele dezavantaje practice sau economice, precum și condițiile necesare pentru o aplicare la scară mai largă”, se mai preciza în solicitarea ministerului.
Cele șase culturi analizate
Concluziile finale ale raportului oficial precizează, în sinteză, că în urma experimentelor efectuate pe șase culturi rezultatele alternativelor la neonicotinoide lasă de dorit.
„Fiecare dintre aceste filiere este angajată într-un demers de dezvoltare a unor itinerarii alternative de protecție, sub presiunea reglementărilor și a retragerii substanțelor active (existente pe piață-n.r.), beneficiind de sprijinul unor planuri de acțiune ambițioase implementate cu ajutorul autorităților publice. Totuși, această tranziție nu este încă finalizată, iar provocarea actuală constă în a o duce la bun sfârșit menținând în același timp competitivitatea și productivitatea sectoarelor.”
Experimentele și dăunătorii vizați au fost:
–Alunul: ploșnițe (în special Halyomorpha halys, cunoscută drept „ploșnița diabolică”) și coleoptere
–Sfecla de zahăr: afide purtătoare ale virusului galbenirii frunzelor
–Mărul: afide și gărgărița florilor (Anthonomus pomorum)
–Cireșul: muște ale fructelor, în special Drosophila suzukii, specie invazivă
–Smochinul: muște
–Rifichi: afide
Este vorba de același raport invocat de LAPAR, în România, în contextul disputelor în instanță pentru continuarea derogărilor de la Regulamentul Regulamentul (CE) 1107/2009 și continuarea folosirii pe cale excepțională a nicotinoidelor.
Pârgii pentru reușita tranziției identificate de raport
Potrivit cercetătorilor francezi, o abordare realistă în acest moment o reprezintă un sistem combinat de protecţie a culturilor, folosind mijloacele disponibile biologice, chimice, agrotehnice şi digitale disponibile.
În acest sens, raportul identifică și câteva pârghii esențiale pentru reușita tranziției în fiecare dintre cele 6 filiere analizate:
–dezvoltarea și generalizarea abordărilor de profilaxie pentru a reduce presiunea dăunătorilor;
–dezvoltarea unor abordări teritoriale și intersectoriale pentru combaterea biologică;
–construirea unor metode de protecție bazate pe abordări combinate, care să valorifice ansamblul pârghiilor disponibile;
–pe această bază, elaborarea de referințe tehnice fiabile pentru agricultori.
Raportul insistă asupra importanței existenței unei supravegheri epidemiologice de mare precizie, pentru a anticipa riscurile și a adapta practicile de combatere. De asemenea, subliniază necesitatea de a aborda anumite chestiuni legate de reglementare, pentru a securiza filierele și a facilita dezvoltarea practicilor sustenabile. În final, reamintește importanța strategiilor de asigurare, menite să reducă riscurile de pierdere a recoltelor.
