Conferință „Green Report”: „Cât producem și cât mâncăm în România?”
O nouă conferință din seria celor organizate de „Green Report” a avut în centru hrana românilor. „Întrebarea centrală a fost cât producem și cât mâncăm local?”. Reprezentanții mai multor organizații au încercat să dea un răspuns acestei întrebări.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cât producem în sistem ecologic, din hrana noastră?
Viorel Morărescu, director în cadrul MADR, împreună cu Alina Crețu, reprezentant al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Dorin Cojocaru, din partea Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) au discutat despre producția alimentelor ecologice în România. Lor li s-au alăturat Elena Dinu, de la Banca de Alimente, Iuliana Țiba, din partea BRD și Cristian Gherghiceanu ca reprezentant al ADEPT Transilvania.
„La ora actuală, 6% din suprafața agricolă totală a României este lucrată în sistem ecologic. Este o creștere semnificativă, față de 2,5% în urmă cu patru ani”, a arătat Viorel Morărescu.
Totuși această suprafață se situează cu mult sub țintele fixate de Comisia Europeană, care dorește ca 25% din suprafața agricolă a Uniunii să fie lucrată în sistem ecologic.
În acest moment, 787.000 de hectare sunt lucrate ecologic în România, în 14.000 de ferme, a mai arătat el.
„Agricultura trebuie să fie sustenabilă și rentabilă”
Alina Crețu, directorul executiv al FAPPR a atras atenția că agricultura ecologică este doar o mică parte din soluția la problema cantității și calității alimentelor românești.
„Agricultura trebuie să fie rentabilă și sustenabilă. Abia apoi vedem dacă e și ecologică”, a arătat ea.
„Regulile și constrângerile în agricultura ecologică sunt diferite. În schimb, în ceea ce privește prețurile produselor la raft, ele sunt foarte apropiate. În aceste condiții, fără o susținere, nu poate exista agricultură ecologică”, a mai subliniat ea.
La rândul său, Dorin Cojocaru a atras atenția că „acum, în primul rând trebuie să supraviețuim! Trebuie să ne bazăm pe prețuri care să dea produselor românești competitivitate la raft”.
După părerea sa, toate politicile trebuie gândite în perspectiva a cel puțin trei – cinci ani. Acesta este intervalul minim după care se văd rezultatele.
„Ce își dorește adolescentul de azi? Caută batoane cu proteine. Deci va trebui ca peste trei – cinci ani, când va fi adult, să îi oferim o hrană bogată în proteine”, a exemplificat președintele APRIL.
Directorul din MADR Viorel Morărescu a întărit părerea celor doi. „Subvențiile din agricultură ar trebui să fie mai mari pentru cei care lucrează în sistem ecologic. Aici este vorba și despre mediu. La fel ar trebui să se întâmple și în zootehnie, mai ales dacă și pășunea unde paște animalul este o fâneață certificată ecologic. Apicultorii ar trebui să beneficieze și ei de subvenții”
„La ora actuală consumăm volum, nu calitate!”
Cristian Gherghiceanu a subliniat că agricultura ecologică implică, paradoxal, costuri suplimentare. „Dacă facem calculele pentru o fermă mică, nu ies deloc bine”, a spus el. De aceea consideră că ar fi salutare diverse forme de susținere, precum comerțul creditelor de carbon, de exemplu.
„De fapt, este vorba de a plăti niște servicii eco-sistemice”, a explicat reprezentantul ADEPT Transilvania.
În ceea ce privește calitatea alimentelor consumate în România, Viorel Morărescu a spus: „La ora actuală consumăm volum, nu calitate!”. El a evidențiat și dezavantajele unor produse alimentare de calitate inferioară: „ dacă un produs nu e de calitate, jumătate se aruncă. În plus, mă îmbolnăvesc și, pe lângă suferința pe care nu o pot cuantifica, mai am și alte cheltuieli”.
Un alt aspect evidențiat de vorbitori a fost cel legat de finanțarea investițiilor în agricultură și în industria alimentară. Prin dezvoltarea unor unități de procesare se iese din situația în care România exportă materie primă și importă produse finite. Programul INVESTALIM a fost un pas important în acest sens, au apreciat vorbitorii.
„Pe lângă lanțul scurt ar trebui să consumăm produse locale și de sezon”, a mai evidențiat Viorel Morărescu o cale de stimulare a producției interne de hrană.
„Agricultura ne privește pe toți. Toți mâncăm de trei ori pe zi. Toate sectoarele economiei sunt legate, într-un fel sau altul, de agricultură. De aceea această ramură ar trebui să fie în centrul atenției noastre!”, a mai punctat el.
