Cel mai amplu studiu legat de felul în care noile obiceiuri alimentare destabilizează planeta. „Transformarea trebuie să depășească simpla producție de calorii și să garanteze dreptul la hrană, muncă echitabilă și un mediu sănătos”

Un studiu de referință, cel mai amplu și extins geografic de până acum, arată că actualul sistem alimentar sfidează limitele și posibilitățile pe care planeta le poate oferi, relatează Politico.com. Iar Europa, care a promis cândva că va fi printre pionierii schimbării, i-a dispărut pofta de schimbare, comentează sursa citată.

Totodată, reducerea consumului de carne roșie și procesată ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature în fiecare an și ar înjumătăți emisiile legate de alimentație, mai arată raportul.

Privit din altă perspectivă, situația arată în felul următor: chiar dacă lumea ar înceta de mâine să mai ardă cărbune, petrol și gaze, ceea ce mâncăm ar fi suficient pentru a încălzi clima dincolo de 1,5 grade Celsius.

Acesta este avertismentul dur al ceea ce a căpătat numele de Comisia EAT-Lancet, un grup de peste 70 de oameni de știință de nivel înalt de pe șase continente, care a publicat recent cea mai cuprinzătoare evaluare de până acum privind modul în care obiceiurile alimentare destabilizează planeta.

Aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin dintr-un proces de producție care are legătură cu hrana: metanul emis de vite, pădurile defrișate pentru nutrețuri și energia fosilă folosită pentru fabricarea îngrășămintelor.

Iar daunele nu se opresc la emisii. Sistemele alimentare sunt astăzi cea mai mare cauză a depășirii limitelor de siguranță ale Pământului, așa-numitele „granițe planetare”, ducând la pierderea biodiversității, degradarea terenurilor, lipsa apei dulci și poluarea cu îngrășăminte.

„Rezultatele sunt îngrijorătoare”, a spus Johan Rockström, omul de știință suedez care a co-prezidat panelul și a dezvoltat acest concept al „granițelor planetare”. „Hrana, de una singură, ne poate împinge dincolo de 1,5°C, dar tot hrana ne poate aduce înapoi”, a mai afirmat el.

O foaie de parcurs pentru schimbare

Argumentul central al oamenilor de știință este că încă este posibil să hrănim în mod sănătos circa 10 miliarde de oameni în limitele sigure ale Pământului – o provocare pe care sistemele alimentare actuale nu o reușesc nici măcar la populația de azi.

„Dieta sănătății planetare” pune accent pe fructe, legume, leguminoase și nuci, cu cantități moderate de lactate, pasăre și pește, și mult mai puțină carne roșie și procesată. Urmând acest model, autorii estimează că s-ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature pe an și s-ar reduce la mai mult de jumătate emisiile legate de hrană.

Costul anual este estimat la 200–500 miliarde de dolari — mult mai puțin, spun ei, decât trilioanele de economii realizate în cadrul sistemelor sanitare și a acțiunilor pentru mediu care ar urma.

Walter Willett, epidemiolog la Harvard și co-președinte al comisiei, a subliniat că nu este vorba de a forța un „stil de viață cvasi-vegan”. Dieta poate fi adaptată tradițiilor locale, de la Marea Mediterană până în Asia, dar direcția este clară: mai multe alimente vegetale și mai puțină carne și zahăr.

Europa și promisiunea încălcată

Multe dintre aceste mesaje nu sunt noi. Raportul inițial al aceluiași grup de lucru EAT-Lancet, din 2019, cerea schimbări radicale în alimentație, mai ales în Europa și America de Nord, unde consumul de carne și lactate depășește normele acceptate la nivel internațional. Diferența dintre acel moment și acum o fac dovezile științifice care susțin afirmațiile și faptul că politica pare să fi mers în direcția opusă.

Raportul din 2019 a făcut titluri internaționale și a declanșat o reacție dură din partea industriei cărnii și lactatelor, care a etichetat propunerile drept elitiste, nerealiste sau anti-fermieri. Willett spune că există din nou „o tentativă orchestrată” de a discredita concluziile raportului și în noua sa variantă,  mai completă.

From farm to fork, o strategie intrată pe linie moartă

Studiul original EAT-Lancet a alimentat direct manifestul strategic „From farm to fork / De la fermă la furculiță” a UE, lansat în 2020 ca parte a Pactului Verde European al Ursulei von der Leyen. Planul promitea să facă sistemul alimentar european „echitabil, sănătos și prietenos cu mediul” prin reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor, limitarea îngrășămintelor, extinderea agriculturii ecologice și promovarea dietelor sănătoase.

La cinci ani distanță, strategia este practic moartă. Confruntată cu proteste ale fermierilor, lobby bine coordonat al industriei și consecințele politice ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, UE a renunțat pe tăcute la cele mai ambițioase reforme alimentare.

În schimb, blocul european a revenit la vechile dispute: dacă să plafoneze subvențiile agricole, cum să gestioneze importurile din Ucraina sau America Latină și cum să liniștească fermierii furioși din Franța, Germania și Polonia. Iar asta, chiar și în condițiile în care propriii săi oameni de știință avertizează că agricultura este principalul motor al pierderii biodiversității, al degradării apei și solului.

Riscul ca dieta occidentală să fie adoptată pe toate continentele crește

Chiar dacă Europa a făcut un pas înapoi, continentul poartă o mare parte din povara distrugerii mediului provocată de sistemele alimentare — raportul arată că cei mai bogați 30% din populația globală generează peste 70% din aceste presiuni.

Dacă economiile în dezvoltare rapidă adoptă diete occidentale bogate în carne, avertizează Willett, „aceasta este calea către dezastru ecologic și sanitar”. Tot acele regiuni sunt și piețele de creștere principale ale industriei zootehnice — o realitate comercială care ar putea bloca emisii și daune ecologice și mai mari exact când oamenii de știință spun că traiectoria trebuie să scadă.

Totuși, raportul subliniază că hrana este o pârghie, nu doar o povară. Schimbări rapide în diete, practici agricole și reducerea risipei ar putea aduce circa 5 trilioane de dolari pe an în beneficii de sănătate și mediu, estimează autorii.

„Hrana este în centrul bunăstării umane, cât și al sănătății planetei”, a spus co-președinta Shakuntala Thilsted. „Transformarea trebuie să depășească simpla producție de calorii. Ea trebuie să garanteze dreptul la hrană, muncă echitabilă și un mediu sănătos pentru toți.”