VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Ciprian Rău, proprietar român de restaurant din Zaragoza: „Un preparat comun ambelor bucătării? Chiftelele cu sos. Și spaniolii și românii au acest fel de mâncare”

În Zaragoza,există un restaurant unde bucătăria românească și cea spaniolă se întâlnesc. Proprietarul său, Ciprian Rău, român stabilit de ani buni în Spania, a reușit să creeze un loc unde clienții pot descoperi gustul sarmalelor și al ciorbelor de acasă, dar pot savura și tapas-uri tradițional spaniole.

Întrebat despre un preparat care se regăsește în ambele culturi, Ciprian zâmbește și răspunde fără ezitare: „Chiftelele cu sos. Și spaniolii, și românii au acest fel de mâncare. Faci chiftelele și apoi adaptezi sosul, pe românește sau ca la spanioli.”

Două tradiții, o singură idee

Chifteaua este, în esență, un preparat universal: carne tocată, condimente, ou, pâine înmuiată, usturoi și/sau ceapă, verdeață și un gust de nu te ăoți opri din mâncat. În România, chiftelele sunt adesea prăjite și apoi adăugate într-un sos tomat aromat cu usturoi și foi de dafin. Rezultatul este un fel de mâncare consistent, reconfortant, servit cu piure de cartofi sau orez, nelipsit de la mesele de duminică.

În Spania, „albóndigas con salsa” joacă un rol similar. Se pregătesc din carne tocată de porc sau vită sau un mix între cele două. Sosul, însă, face diferența: se prepară cu usturoi, ceapă, roșii și ardei verde. Cerute adesea ca tapas, chiftelele în sos, sunt servite în porții mai mari sau mai mici însoțite de pâine proaspătă și un pahar de vin local.

Sosul schimbă preparatul

Pentru Ciprian, asemănarea dintre cele două rețete este un prilej de a pune împreună gusturi și tradiții. În meniul său, clienții pot comanda „chiftele cu sos”, care câteodată sunt mai românești, câteodată mai pe gustul spaniolilor.

„Sunt aceleași chiftele la bază”, explică el, faci chiftelele și te joci cu sosul.

Pentru mulți români care trec pragul restaurantului, chiftelele cu sos le aduc aminte de mesele din copilărie. Spaniolii, le cer și ei, chiar dacă nu întotdeauna seamănă cu ce știu de acasă..

Banalele chiftele au ajuns cumva în bucătării foarte diferite

Povestea chiftelelor cu sos, așa cum o spune Ciprian, este un exemplu despre cum același preparat a ajuns și în estul și în vestul Europei. În primul caz datorită turcilor, în al doilea aduse de arabii care au ocupat Peninsula Iberică.  Dincolo de diferențele de rețetă sau condimente, pentru clienții români și spanioli ai lui Ciprian povestea e aceași. Chiftelele cu sos sunt mâncarea tradițională, bună și sățioasă care leagă prietenii și amintiri.

Montaj video: Sergiu Ioana.

Proiectul „De la Sarmale la Tapas” este susținut de Ambasada Regatului Spaniei în România.

Citește și

VIDEO | De la Sarmale la Tapas – Ep.8 | Românii comandă mici și ciorbă de perișoare, spaniolii tapas și … invers/ Ciprian Rău, proprietarul unui restaurant din Zaragoza: „Sunt mese mixte, unii vor calamari, alții ciorbă de burtă. Și nu întotdeauna românii sunt cei care cer ciorba de burtă”

VIDEO | De la Sarmale la Tapas – Ep. 7 | Savarinele pregătite după rețeta clasică românească au mare succes în Zaragoza/ Agnita Stoica, patiser: „Le spun borrachos (bețivele), pentru că sunt însiropate cu esență de rom”

VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Răzvan Fodor, manager al magazinului-depozit „Balcan Aliment Zaragoza”: „În Zaragoza vara sunt 40 de grade. Ce poate fi mai bun decât o salată cu roșii și telemea românească?”

VIDEO | De la Sarmale la Tapas | Ciprian Rău, proprietar român de restaurant din Zaragoza: „Bucătăria românească e mai completă și mai complexă decât cea spaniolă. La noi, o ciorbă sau sarmalele implică mai multe ingrediente și pași”