Pleșcavița sârbească FOTO Meatwave
Imediat după Revoluţia din 1989, oraşele din vestul României s-au umplut de tarabe unde se vindea pleşcaviţa. Cel mai probabil, oraşul din ţara noastră unde se consumă cel mai mult pleşcaviţa este Timişoara, locul în care s-a născut şi brandul local Pleşcaviţa bănăţeană.
O pleşcaviţa autentică, „ca la mama ei”, poate fi savurată în restaurantele cu specific sârbesc din Timişoara (Dinar, Yugoslavia, Karađorđe, Gril Sârbesc, Taverna Sârbului) sau în alte localuri renumite (Lloyd, Club XXI, Fabrica de Bere). De asemenea, în judeţul Timiş, un loc popular este Baba Zorka din Diniaş. Nu de puţine ori, bănăţenii traversează graniţa pentru a se bucura de o pleşcaviţa originală.
Pleşcaviţa este un preparat tradiţional din bucătăria sârbească, dar răspândit şi în alte ţări din fosta Iugoslavie, precum Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Macedonia şi Croaţia. În aceste ţări, pleşcaviţa poate fi comandată aproape la orice colţ de stradă. Este cunoscută şi sub denumirea de „hamburgerul sârbesc”.
Acest sandviş la grătar conţine o chiftea de carne tocată (de obicei din porc, vită sau miel). Metoda de preparare variază în funcţie de regiune.
Pleşcaviţa este servită într-o chiflă specială, tăiată pe mijloc, iar lângă chiftea (un amestec de carne cu ceapă tocată, ardei iute, piper şi alte condimente) se adaugă ceapă, roşii, castraveţi, salată verde, ketchup, muştar, smântână sau kaimak (o cremă specială din brânză). De asemenea, pleşcaviţa (Pljeskavica) poate fi servită şi la farfurie, alături de cartofi prăjiţi.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
În Serbia, pleşcaviţa din Leskovac a devenit un brand protejat prin lege.
