VIDEO | Mierea de castan, printre cele mai scumpe produse apicole / Ciprian Pașca, apicultor: Este o perioadă scurtă de recoltare și doar din doi în doi ani reușim să avem o producție mai bună 

Mierea de castan este printre cele mai scumpe produse apicole, având un pr4eț aproape de două ori mai mare decât alte tipuri de miere. Motivul este acela că este mai greu de obținut, pentru că pădurile de castani sunt puține și nu întotdeauna este o producție bună.

Dincolo de faptul că are o perioadă scurtă de recoltare, mierea de castan este produsă în cantități mai mici comparativ cu alte tipuri de miere, ceea ce o face mai rară și mai valoroasă. Spre deosebire de mierea obișnuită, are un gust puternic, ușor amărui, cu note lemnoase și caramelizate. Este preferată de cunoscători și de cei care doresc o miere cu caracter puternic. Datorită acestor factori, mierea de castan este considerată un produs premium și are un preț mai ridicat decât alte tipuri de miere.

Apicultorul maramureșean Ciprian Pașca, la bază inginer silvic, spune că abia din doi în doi ani reușește să obțină miere de castan suficientă pentru a vinde. „Este o miere rară. Eu deplasez o parte din stupi, maxim 40 de familii, în pădurile de castan din jurul Băii Mari – cele care au mai rămas. Dar depinde foarte mult de vreme. În plus, e puțină suprafața (cu păduri de castani, n.r.). Nu iese o cantitate foarte mare, de aceea este și mai scumpă. Doar cam la doi ani reușesc să extrag ceva. Sunt ani în care le port degeaba pe drumuri forestiere și cu frica să nu le ducă cineva de acolo”, spune apicultorul maramureșean Ciprian Pașca. Astfel, mierea de castan ajunge să coste cam 80-90 de lei pe kilogram, adică dublu față de alte tipuri, mai comune.

Printre proprietățile cele mai cunoscute ale mierii de castan sunt conținutul de minerale precum zinc, seleniu și fier, poate fi folosită în diverse afecțiuni precum ulcere, hepatite, sistem urinar, circulația sanguină deficitară.

Rapița și floarea soarelui, periculoase din cauza pesticidelor

În schimb, apicultorul mai spune că evită să ducă albinele în lanurile de rapiță sau floarea soarelui, deoarece jumătate din ele mor din cauza pesticidelor. „Mai duc albinele și la rapiță, dar foarte puțin, pentru că e stropită și mor albinele. În anii trecuți mergeam și la floarea soarelui. Dar cam jumate din familiile de albine se duceau (mureau, n.r.) din cauza pesticidelor”, explică el, invocând derogările repetate ale ministrului Agriculturii pentru folosirea neonicotinoidelor, substanțe interzise, de fapt, în UE.

De altfel, oricare tip de miere presupun deplasare în diferite zone pentru a obține un produs de calitate. „Pentru mierea de salcâm deplasez albinele în zona Carei, Valea lui Mihai. Acolo sunt salcâmi. Ele mai trec granița, pentru că dincolo sunt chiar mai mulți salcâmi. Ele merg pe o rază de până la 3 km”, mai spune el.

De altfel, și cu mierea de salcâmi a fost o problemă în anii trecuți, din cauza vremii. „Cum a fost și săptămâna trecută, o temperatură mare, pornește vegetația și apoi vine înghețul. A înghețat mugurul și nu mai este producție”, explică el.

Condițiile meteo sunt vitale pentru albinărit

Deși seceta nu e de dorit, precipitațiile în perioada de înflorire a pomilor afectează producția de miere. „Dacă apare atunci o furtună, cade floarea și se duce tot. Ploile sunt necesare înainte de înflorire. Pentru albine e important să fie soare atunci când florile sunt înflorite”, mai explică apicultorul.

De asemenea, despre mierea de salcâm și cea de tei spune că ar fi bine să le cumpărăm cristalizate, iar explicația e simplă. „În primul rând, în această perioadă a anului, mierea polifloră sau de tei, de floarea soarelui, ar trebui să fie cristalizată. Pentru că ăsta e procesul natural”, arată el. Pentru a deveni din nou lichidă, unii comercianți o încălzesc. „Găsim multă miere lichidă, care are aspect plăcut, dar nu știm la ce temperatură s-a încălzit. La 40 de grade se distrug enzimele”, mai spune el.

De altfel, apicultorul mai spune că cea mai sigură metodă de a verifica mierea este laboratorul. Referindu-se la cele două metode simple care arată că atunci când întorci borcanul trebuie să formeze o bulă sau că atunci când curge nu trebuie să picure, ci să curgă în fir, el spune că metodele pot da greș. „Depinde d vâscozitate. Dar și siropul care e foarte gros face aceeași bulă; siropul poate curge în fir”, mai arată el.

Pentru că nu produc cantități mari, pentru micii producători este greu să găsească piață de desfacere. De aceea, cel mai mult vinde la târguri și piețe. În plus, ei nu pot concura cu mierea ieftină din import. „E foarte mic prețul la procesator și e multă miere importată din Ucraina sau China. Un apicultor mic nu prea poate să vândă în afara țării sau în supermaket pentru că nu poate să asigure cantitate suficientă. Ei cer cantități mari și sunt foarte multe formalități”, mai spune el.

Mierea de castan are proprietăți unice

Mierea de castan conține:

• Antioxidanți în cantitate mare – mai mulți decât în mierea de salcâm sau polifloră, ceea ce o face foarte benefică pentru sănătate.
• Flavonoide și polifenoli – cu efecte antiinflamatoare și antibacteriene puternice.
• Minerale esențiale (potasiu, magneziu, mangan, fier, zinc, cupru) – mai bogată în minerale decât alte tipuri de miere.
• Vitamine din complexul B și vitamina C – care susțin metabolismul și imunitatea.
• Enzime naturale – ajută la digestie și au efecte antimicrobiene.

Efectele ai asupra sănătății unt recunoscute. Printre acestea, amintim efectul benefic asupra circulației sângelui și sănătății cardiovasculare sau capacitatea antibacteriană și antifungică ridicată, comparabilă cu mierea de Manuka.

Este recomandată în tratarea ulcerelor, problemelor digestive și a rănilor deschise datorită efectului cicatrizant.