Vremurile în care România era cel mai mare producător de porumb din Europa au devenit o amintire. Schimbările climatice la care asistăm cu toții i-au determinat pe cei mai multi fermieri să renunțe la cultivarea proumbului, pentru a limita pierderile.
Astfel, suprafețele cultivate cu porumb au scăzut în ultimii 4 ani cu 1.200.000 de hectare, a susținut Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, la podcastul „Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
”Este un lucru foarte supărător și sunt afectați nu numai marii producători de semințe de porumb, dar și fermierii care, cum spuneam, își doresc să cultive porumbul. România a fost cel mai mare producător de porumb din Europa, în urmă cu câțiva ani. Exporturile de porumb din România aduceau mulți bani țări, dar din cauza acestor schimbări climatice, porumbul a scăzut în ultimii 4 ani cu 1.200.000 de hectare.
Situație gravă: fermierii nu mai pot să respecte o anumită rotație a culturilor
Dacă în 2022 am avut 2,2 milioane de hectare de porumb semănate cu sămânță certificată, că ne adresăm, cum spuneam, la suprafețele se semănate cu sămânță hibridă, deci la de la 2,2 milioane, în această primăvară s-au semănat 1,220. Deci, am pierdut 1.000.000 de hectare în 3 ani”, susține directorul de marketing Corteva.
Situația este foarte gravă, spune Maria Cîrjă, pentru că fermierii nu mai pot să respecte o anumită rotație a culturilor.
” Pentru că știm cu toții asolamentul este foarte important într-o fermă: nu poți să vii pe aceeași suprafață anul următor cu aceeași cultură de foarte multe ori, deoarece avem situații în care dăunătorii care afectează o cultură se pot dezvolta foarte mult. Gradul de dăunare poate crește foarte mult, bolile comune la anumite culturi, care pot să nu.
Fermierii își fac un plan de culturi foarte bine de pus la punct, un asolament care urmărește o rotație a culturilor. Scoțând porumbul, să spunem, din această rotație, ei trebuie să găsească soluții astfel încât să își managerieze suprafețele și să nu aibă probleme cu alte fenomene, cum spuneam, boli, dăunători în în culturile lor”, a afirmat Maria Cîrjă la podcastul”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.