Video | Cum aleg fermierii români cei mai buni hibrizi, cu producții de 22 tone, la hectar/ Maria Cîrjă (Corteva): „Este greu, în România, să spui că există un hibrid care se poate cultiva de la Constanța la Maramureș” 

În ultimii ani, fermierii din România și-au schimbat semnificativ abordarea în alegerea hibrizilor, devenind mult mai implicați și atenți la rezultate.

„Sunt fermieri care au ajuns să își facă efectiv loturile lor de testare, stațiunea lor de cercetare. Își cumpără hibrizi de la diferiți furnizori, îi seamănă și își aleg singuri ce vor să cultive anul viitor. Ei vor să vadă cu ochii lor care este cel mai performant hibrid”, a explicat Maria Cîrjă, director marketing Corteva, la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.

Fermierii aleg singuri ce vor să cultive

Un rol important îl are și interacțiunea directă cu companiile de profil. „Vin și asistă la zilele noastre de recoltare, la campaniile de promovare pe care le facem, unde recoltăm fiecare hibrid în parte și cântărim, astfel încât fermierii aleg singuri ce vor să cultive, în funcție de zona lor.”

Procesul de selecție este susținut de o echipă numeroasă de specialiști. „Avem o echipă de peste 80 de agronomi în România, cred că cea mai mare echipă de oameni tehnici, foarte buni, care recomandă fermierului hibridul care i se potrivește cel mai bine și toată tehnologia de cultură de care are nevoie.”

”Totul depinde de tipul de sol, de tehnologia aplicată și de nivelul de investiții pe care vrea să-l facă fermierul”

Maria Cîrjă subliniază că adaptarea locală este esențială: „Este greu, în România, să spui că există un hibrid care se poate cultiva de la Constanța la Maramureș. Unii sunt hibrizi semi-timpurii, alții tardivi, dar totul depinde de tipul de sol, de tehnologia aplicată și de nivelul de investiții pe care vrea să-l facă fermierul.”

Astfel, hibrizii timpurii, cu perioadă de vegetație de aproximativ 80 de zile, sunt preferați în zonele montane și subcarpatice, unde lumina este mai redusă și recolta trebuie să fie mai rapidă.

În schimb, „un hibrid tardiv de 120-130 de zile, dacă îi mai dai și apă și îl cultivi la irigat, ajunge și la 20 t/ha. Avem fermieri care au recoltat în România chiar și 22 t/ha, în Insula Mare a Brăilei, la Călărași sau în Ialomița, unde porumbul este la el acasă.”

Această diversitate și modul în care fermierii testează, compară și aleg hibrizii arată o profesionalizare tot mai accentuată a agriculturii românești.