foto: pexels/Chevanon Photography
Dacă vă numărați printre cei care beau multă cafea, un studiu aprofundat publicat recent v-ar putea face să vă reconsiderați obiceiurile. Multe cercetări scot în general în eviență beneficiile pe care le aduce consumul de cafea, însă date mai noi pun în dubiu reducerea riscului de Alzheimer datorat consumului de cafea. Cu atât mai mult cu cât tocmai Asociația Internațională Alzheimer (AAIC) a ajuns la concluzia că trei cești de cafea pe zi sunt asociate cu un declin cognitiv mai rapid, scrie repubblica.it
Datele studiului au fost prezentate recent la conferința anuală a asociației, cercetătorii implicați în studiu examinând impactul pe care îl au cantități diferite de ceai și cafea asupra mai multor funcții cognitive. Mai exact, asupra inteligenței fluide, care măsoară capacitatea de a gândi logic și a găsi soluții la situații noi, indipendent de cunoștințele acumulate. (Spre deosebire de inteligența cristalizată, care înseamnă capacitatea de aplicare a cunoștințelor, competențelor și experiențelor.)
„Ce e prea mult strică”
Cercetătorii au ținut cont de volumul mare de date existente, statistice și de cercetare clinică, ce indică faptul că atât cafeaua cât și ceaiul au efect protector împotriva accidentelor cerebrale, infarctului, unor tipuri de tumori, diabetului și bolii Parkinson.
„Dar, după cum spune o vorbă veche, ce e prea mult strică. Cu alte cuvinte, trebuie consumată cu măsură: un consum moderat de cafea este bun dar prea multă cafea nu este recomandată”, a explicat Kelsey R. Sewell, una dintre cercetătoarele implicate în studiu.
Multe studii, spune ea, sugezează cum consumul de cafea poate reduce riscul de Alzheimer. Dar sunt date liniare limitate la asocierea dintre cafea și ceai și declinul cognitiv, în mod special asupra anumitor arii cognitive.
Ea însăși, cu grupul său de lucru, publicase deja alte studii pe subiecți în vârstă cu o bună sănătate cognitivă, concluzionând că un consum mai mare de cafea ar putea fi asociat cu un declin cognitiv mai lent și mai ales cu o acumulare mai lentă în creier a unui compus considerat responsabil de sindromul Alzheimer.
Date noi lărgind eșantionul și lungind perioada de cercetare
Dar noul studiu a lărgit eșantionul și lungit intervalul de monitorizare a subiecților, luând sub observație 8451 de persoane peste 60 de ani, majoritatea în jur de 67, majoritatea femei (60%), majoritatea albe (97%), fără nicio alterare cognitivă. Subiecții fac parte din UK Biobank, care conține informații genetice și legate de sănătate sub anonimat ale unei jumătăți de milion de persoane.
Subiecții aveau erau toți ușor supraponderali, iar un sfert dintre ei era purtător al unei gene considerată factor de risc pentru sindromul Alzheimer. Cercetătorii au împărțit consumul de cafea și ceai în trei categorii: ridicat, moderat, deloc. 18% dintre cei implicați în studiu au spus că beau 4 sau mai multe cești de cafea pe zi (consum ridicat), 58% au declarat un consum mediu, 1-3 cești, iar restul de 25% deloc. În ce privește ceaiul, 47% dintre ei s-au încadrat la consum ridicat, adică 4 sau mai multe cești pe zi, 38% consum mediu, de la 1 la 3, iar 15% deloc.
Studiul a măsurat funcțiile cognitive la început și apoi de cel puțin încă două ori, utilizând modele de studiu care țin cont de vârstă, sex, situatia socio-economică, etnie și riscuri genetice.
Un consum moderat de cafea poate avea efect protector
Confruntând între ei consumatorii de mari cantități cu cei cei care nu consumaseră deloc și cu cei care avuseseră un consum moderat, ultimii aveau un declin cognitiv mai lent în ce privește inteligența fluidă, după o medie de aproape 9 ani de monitorizare.
„Marii consumatori de cafea au demonstrat un declin mai accelerat al inteligenție fluide, față de ceilalți. Datele noastre sugerează, în schimb, că în intervalul de timp examinat un consum moderat poate avea un oarece rol protector împotriva declinului cognitiv”, a precizat cercetătoarea.
În ce privește ceaiul, rezultatele sunt diferite. Declinul cognitiv s-a înregistrat în cazul persoanelor care cu consumat puțin sau deloc, în comparație cu cine băuse mult.
Sunt date rezultate din observația directă, spune cercetătoarea, care spune că este nevoie de alte studii care să înțeleagă mai bine mecanismele neuroprotectoare ale celor două băuturi. Probabil, spune ea, sunt două mecanisme diferite: unul molecular, care, probabil, implică toxicitatea uno compuși, și unul comportamental, legat, probabil, de felul în care o persoană doarme.
