Un somon conservat de acum 40 de ani oferă indicii despre refacerea oceanelor / Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Un studiu inedit realizat de cercetători americani arată că oceanele ar putea da semne de refacere. Indiciile vin dintr-o sursă neașteptată: conserve de somon vechi de peste 40 de ani, arată Mediafax. Analiza a scos la iveală o creștere a unor paraziți care, contrar percepției comune, pot indica un ecosistem marin sănătos.

Pentru a înțelege cum s-au schimbat ecosistemele marine din Alaska în ultimele decenii, oamenii de știință s-au confruntat cu o problemă majoră: lipsa probelor istorice fiabile. „Trebuie să ne deschidem cu adevărat mintea și să fim creativi în ceea ce privește sursele de date ecologice”, a explicat Natalie Mastick, cercetătoare postdoctorală la Muzeul Peabody de Istorie Naturală al Universității Yale.

În loc să analizeze doar mostre moderne, echipa a recurs la o metodă neobișnuită: a studiat conserve vechi de somon. În total, au fost analizate 178 de conserve provenind de la patru specii diferite, colectate pe parcursul a 42 de ani din Golful Alaska și Golful Bristol.

Paraziții care spun povestea ecosistemului

Cercetătorii au disecat fileurile conservate și au numărat anisakidele, paraziți minusculi încorporați în carne. Deși aceștia au fost eliminați ca risc pentru consumatori prin procesul de conservare, ei au oferit informații valoroase despre sănătatea ecosistemului marin. „Toată lumea presupune că viermii din somonul tău sunt un semn că lucrurile au luat o turnură greșită. Dar ciclul de viață al anisakidelor integrează multe componente ale rețelei trofice. Eu văd prezența lor ca un semnal că peștele provine dintr-un ecosistem sănătos”, a declarat Chelsea Wood, profesor asociat la Universitatea din Washington.

Rezultatele arată că nivelurile de anisakide au crescut în cazul somonului chum și al celui roz între 1979 și 2021, în timp ce la alte specii, precum coho și sockeye, au rămas stabile.

„Faptul că numărul lor a crescut indică faptul că acești paraziți au reușit să găsească toate gazdele necesare pentru a-și completa ciclul de viață. Acest lucru ar putea indica un ecosistem stabil sau în recuperare”, a explicat Mastick.

Un indicator indirect al sănătății oceanelor

Anisakidele au un ciclu de viață complex, care implică mai multe verigi ale lanțului trofic. Ele sunt ingerate inițial de organisme mici, precum krillul, apoi ajung în pești și, în final, în mamifere marine, unde se reproduc. Dacă una dintre aceste verigi lipsește, paraziții nu își pot finaliza ciclul și numărul lor scade. „Dacă nu există o gazdă – mamifere marine, de exemplu – anisakidele nu își pot finaliza ciclul de viață”, a subliniat Wood.

Creșterea numărului de paraziți ar putea avea mai multe cauze. Un factor important este refacerea populațiilor de mamifere marine, după adoptarea în 1972 a unei legi de protecție în Statele Unite. De asemenea, încălzirea oceanelor și îmbunătățirea calității mediului ar putea contribui la această evoluție.

Există riscuri pentru consumatori?

Specialiștii subliniază că oamenii nu fac parte din ciclul de viață al acestor paraziți. În cazul peștelui gătit sau conservat, riscul este minim, deoarece viermii sunt deja eliminați. Problemele pot apărea doar în cazul consumului de pește crud sau insuficient preparat termic, când paraziții pot provoca o afecțiune rară numită anisakiază.

Studiul arată că date valoroase despre schimbările climatice și sănătatea oceanelor pot fi obținute din surse neobișnuite. Analiza unor conserve vechi a oferit cercetătorilor o perspectivă rară asupra evoluției ecosistemelor marine, sugerând că, în anumite regiuni, acestea ar putea fi mai reziliente decât se credea.

Descoperirea oferă un semnal optimist într-un context global marcat de îngrijorări privind degradarea mediului marin.