Un produs revoluționar preia azotul atmosferic și îl transformă în azot amoniacal, formă ușor asimilabilă de către plantă / Mihai Buda (fermier): „Nu este doar un supliment, ci un instrument strategic. Ne ajută să producem mai mult cu mai puțin”

Indiferent de modul de abordare al practicilor agricole, azotul rămâne un pilon central. Fără cantități suficiente din acest element este imposibilă obținerea unor producții de calitate. Problema care apare, însă, e legată de solubilitatea mare a compușilor de azot, de unde și durata scurtă pentru care rămân în sol. Dar, recent, cercetătorii au descoperit o nouă soluție.

Principala vulnerabilitate a compușilor pe bază de azot este că sunt foarte ușori solubili. Din acest motiv, după ce sunt distribuiți pe teren, ei sunt în mare parte dizolvați în apele provenite din precipitații și sunt transportați în pânza freatică sau în apele de suprafață. În acest mod se transformă într-un poluant care creează probleme majore.

Pe de altă parte, peste trei sferturi din compoziția aerului o reprezintă azotul. Dar, dacă plantele „știu” să ia dioxidul de carbon și oxigenul din aer, nu pot face același lucru și cu azotul.

Recent, însă, un grup de cercetători a găsit o soluție în acest sens. Ei au dezvoltat un stimulator și un optimizator de creștere a plantelor bazat pe bacteria Methylobacterium symbioticum. Microorganismul captează azotul din atmosferă și îl depozitează în noduli organici aflați în rădăcinile plantei. Aceștia nu mai sunt dizolvați de apă, în schimb sunt foarte ușor asimilabili în metabolismul culturilor.

În acest fel, plantele au în permanență la dispoziție azotul necesar, în cantități suficiente și într-o formă convenabilă.

Un agronom din Bihor arată rezultatele din câmp

Noul produs, dezvoltat de una dintre cele mai mari companii de inputuri agricole la nivel mondial, a fost încercat și de fermierii români. Mihai Budai, director tehnic al Agroind Caucaceu, din județul Bihor, este unul dintre ei. În ferma de care se ocupă se cultivă 2.700 hectare de grâu, 1.800 hectare de rapiță, 1.300 hectare de floarea-soarelui și 1.600 hectare de porumb

Anul trecut, Mihai Budai a început să testeze produsul și a observat rezultate remarcabile după aplicarea sa pe câte 100 de hectare de grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui.

„Am redus îngrășămintele cu azot cu 50–60 kg/ha substanță activă și am aplicat noul produs în doză de 0,33 kg/ha la culturile de porumb și floarea-soarelui”, a explicat el. Rezultatele au fost semnificative: „Producția la floarea-soarelui a crescut cu 310 kg/ha, iar cea de porumb cu 540 kg/ha, comparativ cu parcelele netratate.”

Mai trebuie subliniat că aceste creșteri de producție au apărut în condițiile de precipitații reduse, de anul trecut.

Mihai Budai atribuie performanța bacteriei Methylobacterium symbioticum, care captează azotul atmosferic și îl transformă în azot amoniacal, formă ușor asimilabilă de către plantă prin aplicare foliară. Rezultatul este o eliberare treptată și constantă de azot pe tot parcursul ciclului de viață al plantei, evitând astfel vârfurile sau carențele de azot specifice îngrășămintelor sintetice.

Tehnologia funcționează la toate tipurile de culturi

Agronomul a vorbit și despre rezultatele obținute la culturile de rapiță, în special în solele (parcele) unde epuizarea azotului este frecventă din cauza cantității mari de paie rămase după grâu. „L-am aplicat toamna, în stadiul de șase frunze. Rezultatul a fost o cultură uniformă, cu frunze verde intens, fără semne de stres azotic și cu o bază nutrițională solidă pentru intrarea în iarnă.”

La grâu, anul trecut noul tip de produs a demonstrat un potențial ridicat în creșterea productivității, mai ales pentru culturile care încep lent dezvoltarea în primăvară din cauza temperaturilor scăzute. „Prin îmbunătățirea activității fotosintetice, acest stimulator pune la dispoziția plantei mai mult azot, oferindu-i un start mai viguros.”

Având în vedere succesul obținut în sezonul anterior, Agroind Cauaceu consideră acum acest produs o soluție de bază în strategia de management a culturilor.

„Nu este doar un supliment, ci un instrument strategic. Ne ajută să producem mai mult cu mai puțin, maximizând producția și reducând dependența de inputuri sintetice. Este viitorul unei agriculturi eficiente și reziliente”, crede Mihai Budai.