Sursa foto: Tijanap | Dreamstime.com
Din 1900 până în prezent, speranța medie de viață a unui om s-a dublat, de la 32 la 71 de ani, arată La Razon. Longevitatea este noul Graal, pe care toată lumea îl caută.
Investigațiile asupra longevității progresează lent
Multe dintre cele mai mari îmbunătățiri ale speranței de viață au avut deja loc, grație inițiativelor de sănătate publică, cum ar fi vaccinarea și sistemele de control periodic al sănătății.
Cu toate acestea, faptul că omul trăiește deja mult mai mult decât un animal pe care se fac cercetările de laborator, complică studiile. De exemplu, șoarecii de laborator trăiesc mai puțin de trei ani, ceea ce face ca experimentele să fie mai rapide în comparație cu studiile pe oameni.
FDA nu consideră îmbătrânirea o boală, ceea ce, la rândul său, complică studiile clinice axate pe prelungirea vieții. În loc să urmărească durata vieții, cercetătorii studiază indicatori legați de vârstă, precum funcția cardiovasculară și declinul cognitiv. Se caută metode alternative de măsurare a îmbătrânirii, cum ar fi biomarkerii, printre care se numără „ceasurile biologice” care prezic vârsta biologică.
Longevitatea spaniolilor
Un cunoscut cardiolog spaniol, Manuel de la Peña susține că deja omenirea trebuie să se gândească despre cum să trăiască 120 de ani fără o gravă deteriorare. Deși pare un număr mare de ani, este surprinzător să afli din cartea sa, „Ghid pentru a trăi sănătos 120 de ani”, că în Spania există 20.000 de persoane care au peste 100 de ani, majoritatea în stare de sănătate rezonabilă, arată LaRazon. La nivel global, există astăzi 143 de milioane de oameni care au depășit vârsta de 80 de ani, datorită progreselor din medicină.
Cartea celebrului cardiolog promovează ideea de a „trăi mult și cu calitate”. Ceea de doctorul îți recomandă este să eviți persoanele toxice, să râzi mult, să elimini amintirile negative, să reduci tensiunea și stresul, să dansezi, să faci exerciții fizice și să îți îngrijești flora intestinală, printre alte sfaturi.
Deși genetica are un impact în ansamblul general, doar 25% din longevitatea noastră este moștenită, restul de 75% depinzând de modul în care avem grijă de noi, de alimentație, starea de spirit și modul în care facem sau nu zilnic mișcare.
