Tehnologia hortivoltaică, soluția viitorului pentru livezile din sudul României
În contextul schimbărilor climatice tot mai accentuate, agricultura românească are nevoie de soluții inovatoare pentru a rămâne competitivă și sustenabilă. O astfel de soluție este sistemul hortivoltaic, o tehnologie emergentă care combină protecția culturilor horticole cu producția de energie electrică regenerabilă. În sudul țării, această abordare a fost testată recent în cazul unei plantații de cireș amar (Prunus avium var. sylvestris Ser.), unde temperaturile extreme și seceta reprezintă provocări majore.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Protejarea pomilor fructiferi împotriva arsurilor solare și a stresului termic este esențială pentru asigurarea unei recolte sănătoase și de calitate”, explică dr. ing. Dragoș Ofrim, de la InterNET SRL / OFRIM Energy, dr. ing. Damian Dragomir și drd. ing. Ailin Moloșag, de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (SCDP Băneasa), inițiatorii proiectului. Cei trei dezvoltă și testează sisteme hortivoltaice în culturile experimentale de la Moara Domnească.
Ce este sistemul hortivoltaic și cum funcționează?
Un „sistem hortivoltaic” este o aplicație agrivoltaică utilizată în horticultură, care presupune amplasarea unor panouri fotovoltaice semitransparente (PVS) deasupra culturilor agricole. Aceste panouri au dublu rol: oferă umbrire controlată plantelor și generează electricitate din surse regenerabile. „Fructele cultivate sub aceste panouri intră într-o categorie distinctă, denumită produse hortivoltaice”, precizează autorii studiului.
Sistemul permite protecția față de intemperii (grindină, ploi torențiale, vânt puternic), dar și față de radiațiile solare excesive, filtrând razele UV dăunătoare și menținând o temperatură mai scăzută în zona foliajului. În cazul cireșului amar, se recomandă un grad de umbrire între 20 și 30%, suficient pentru a reduce efectele negative ale căldurii fără a compromite procesul de fotosinteză.
„Panourile permit trecerea unei părți din spectrul solar util pentru fotosinteză, blocând componentele nocive, ceea ce reduce stresul termic și ajută la menținerea unei dezvoltări fiziologice normale a plantelor”, explică cercetătorii.
Teste în culturi reale: de la zmeur la cireș amar
Primele experimente au fost realizate pe culturi de zmeur și căpșun, unde se evaluează efectele diferitelor grade de transparență ale panourilor asupra creșterii plantelor, calității fructelor și microclimatului. Rezultatele obținute pot fi transferate către culturile sâmburoase, inclusiv cireșul amar.
„Sistemul de susținere al panourilor este proiectat pentru a oferi un grad maxim de umbrire în orele critice ale zilei – între 11:00 și 16:00 – în lunile iunie și iulie”, arată inițiatorii proiectului. De asemenea, se poate opta pentru structuri mobile, care să permită reglarea poziției panourilor în funcție de stadiul de vegetație sau condițiile meteo.
Modelul de umbrire este sezonier: începe în iunie, atinge un maxim în lunile caniculare și scade treptat către toamnă, când lumina devine esențială pentru coacerea fructelor.
Alternative naturale și provocări fitosanitare
Alături de sistemele hortivoltaice, autorii studiului analizează și alte metode de umbrire:
-
Plantarea de arbori sau arbuști în jurul plantației, cu mențiunea că selecția speciilor trebuie făcută cu prudență. „Specii precum Pyracantha coccinea, deși utile ca gard viu, sunt purtătoare de foc bacterian și reprezintă un risc fitosanitar pentru livezile de măr, păr sau gutui”, avertizează cercetătorii.
-
Structuri de umbrire temporare, precum pergolele vegetalizante sau pavilioanele textile, pot avea efecte negative dacă sunt realizate din plante invazive sau din materiale care reduc excesiv lumina solară.
-
Acoperiri ale solului cu mulci sau folie pot contribui la menținerea umidității, dar favorizează și dezvoltarea unor dăunători și ciuperci, în special dacă nu se gestionează corect.
-
Tăieri selective ale coroanei pomilor pot crea un microclimat mai umed și mai umbros, dar pot scădea producția și pot expune planta la infecții.
Avantaje multiple pentru agricultura durabilă
Sistemele hortivoltaice se dovedesc o alternativă superioară plaselor de umbrire convenționale. Ele oferă fermierilor o resursă energetică proprie, care poate susține tehnologii moderne precum irigarea automată, fertilizarea dirijată sau monitorizarea climatică prin senzori IoT.
„Prin reducerea evapotranspirației și filtrarea luminii, sistemele hortivoltaice contribuie semnificativ la conservarea apei și la menținerea echilibrului ecologic al plantației”, spun autorii.
Montate la o înălțime de circa 4,5 metri, aceste structuri metalice protejează și împotriva fenomenelor meteorologice extreme – o problemă tot mai frecventă în zonele sudice ale României. În plus, reduc crăparea fructelor în specii sensibile precum cireșul, vișinul sau prunul.
Concluzii și perspective
Pentru culturile pomicole din sudul României, afectate din ce în ce mai des de stres termic și secetă, sistemele hortivoltaice par să fie o soluție viabilă. În cazul livezilor de cireș amar, umbrirea parțială oferită de panouri fotovoltaice semitransparente îmbunătățește nu doar microclimatul, ci și calitatea și randamentul producției.
„Considerăm că sistemele hortivoltaice pot reprezenta o soluție performantă și în cazul protecției și umbririi plantațiilor de cireș”, afirmă echipa formată din dr. ing. Dragoș Ofrim, dr. ing. Damian Dragomir și drd. ing. Ailin Moloșag.
