Sursa foto: Pexels
Fasolea te balonează sau îți provoacă gaze? Nu da vina doar pe ea! Problema ar putea fi în modul în care o gătești, arată healthshots.com. Înmuirea fasolei înainte de gătire este pasul esențial care o poate transforma într-o adevărată sursă de nutrienți. Ajută la descompunerea zaharurilor greu de digerat și reduce compușii care interferează cu absorbția nutrienților. Rezultatul? Mai puține probleme digestive, un gust mai bun și mai mulți nutrienți absorbiți de organism. Este un pas simplu, dar cu un impact major, nu doar asupra digestiei, ci și asupra sănătății generale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
De ce provoacă fasolea gaze și balonare
Dacă te simți balonat(ă) sau ai gaze după ce mănânci fasole, indiferent dacă alegi fasole roșie, neagră sau edamame, de vină sunt niște zaharuri complexe numite oligozaharide. Sistemul nostru digestiv nu le poate descompune complet în intestinul subțire, pentru că ne lipsește enzima necesară. În schimb, aceste zaharuri ajung nedigerate în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale. Iar această fermentație produce gaze. Un studiu publicat în Nutrition Journal confirmă că aceste fibre nedigerabile sunt principala cauză a flatulenței după consumul de leguminoase.
Așadar, fasolea poate cauza balonare și disconfort digestiv la unele persoane. Dar atunci când lași fasolea la înmuiat, acele zaharuri complexe încep să se dizolve în apă. Asta înseamnă mai puține zaharuri pentru bacterii și, implicit, un risc mai mic de balonare.
Cum ajută înmuirea fasolei la prevenirea balonării
Fasolea este bogată în nutrienți, dar conține și compuși naturali precum acidul fitic și lectinele, cunoscuți drept „anti-nutrienți”. Acidul fitic se leagă de minerale esențiale precum fierul, calciul și zincul, împiedicând absorbția lor. Aceste minerale sunt vitale pentru energie, imunitate și sănătate generală. Lectinele, mai ales atunci când fasolea este insuficient gătită, pot irita tractul digestiv și pot provoca simptome precum greață și diaree.
Înmuirea este un pas eficient în neutralizarea acestor compuși. Ea crește biodisponibilitatea, adică organismul poate absorbi mai bine nutrienții din fasole și reduce riscul de balonare. Un studiu publicat în Journal of Food Science and Technology arată că înmuierea reduce semnificativ factorii anti-nutriționali din leguminoase. Scade nivelul de acid fitic și începe descompunerea lectinelor, făcând fasolea mai sigură și mult mai nutritivă. Cu alte cuvinte, înmuierea nu ține doar de digestie, ci și de eficiența cu care corpul valorifică ceea ce mănânci.
Îmbunătățește și gustul fasolei
Când fasolea este înmuiată, ea se hidratează uniform, ceea ce duce la o gătire mai rapidă și mai omogenă. Asta înseamnă că nu vei mai avea boabe nefierte la mijloc sau prea moi la exterior – ci o textură cremoasă și plăcută la fiecare îmbucătură.
Înmuirea ajută și la eliminarea gustului amărui cauzat de anumiți compuși naturali din coaja fasolei. Prin urmare, dacă este înmuiată, fasolea are un gust mai blând, mai curat, care se potrivește bine cu o varietate de preparate. Procesul îmbunătățește atât textura, cât și aroma, făcând fasolea mai gustoasă și reducând timpul de gătire. Dacă până acum ai gătit fasolea fără s-o înmoi, acest pas simplu poate fi o schimbare majoră în rutina din bucătărie.
