Sursa foto: SGR
Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) este un proiect de succes şi nu mai poate fi negat de nimeni, însă trebuie să vorbim şi despre celelalte tipuri de ambalaje care sunt majoritare, nu sunt colectate separat şi ajung fie în instalaţii de incinerare sau, foarte rău, în depozitele de deşeuri, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Ştim foarte bine că rezultatele implementării Sistemului de Garanţie-Returnare pe tipurile de ambalaje pentru băuturi, indiferent de tipul lor – răcoritoare, apă, băuturi alcoolice, vinuri, spirtoase – reprezintă un proiect de succes. Nu mai poate fi negat de nimeni că acest sistem a fost cel care a fost îmbrăţişat, vrând-nevrând, de la început, în mod conştient de întreaga populaţie.
Drept dovadă sunt şi rezultatele pe care Sistemul de Garanţie-Returnare în ceea ce priveşte atât colectarea ambalajelor cu simbol SGR, cât şi reciclarea, sunt cele date publicităţii, respectiv peste 80% din ambalajele puse pe piaţă sunt colectate în România, peste 70% din ambalajele colectate sunt introduse în instalaţiile de reciclare, rezultând materialele secundare de care aveţi din ce în ce mai mare nevoie. Şi aici vorbesc despre producători care trebuie să îndeplinească din ce în ce mai multe obiective de reintroducere a materialelor în noile ambalaje pe care le pun pe piaţă.
Alături de acest Sistem de Garanţie-Returnare, care funcţionează foarte bine (…), trebuie să vorbim şi de celelalte tipuri de ambalaje, pentru că focusul pe Sistemul de Garanţie-Returnare ne-a abătut atenţia de la alte tipuri de ambalaje, care sunt majoritare şi care nu sunt colectate separat şi fie ajung în instalaţii de incinerare, în instalaţii de cogenerare sau, foarte rău, în depozitele de deşeuri”, a atras atenţia Frăsineanu.
Investiții în managementul deșeurilor
Reprezentanta Guvernului a menţionat, totodată, că trebuie identificate cele mai relevante direcţii în care să fie alocate investiţii în managementul deşeurilor, transmite Agerpres.
“Asta înseamnă că, în acest an, poate că ar trebui să identificăm cele mai relevante direcţii în care trebuie să acţionăm, să nu ne risipim în discuţii inutile şi să facem fix acele investiţii şi demersuri, atât legislative, cât şi administrative, astfel încât să ne asigurăm, pe de o parte, că nu poluăm mediul. Din păcate, am văzut serile trecute la ştiri faptul că încă pe râurile din România există o abundenţă de ambalaje şi de alte tipuri de deşeuri care sunt aruncate la întâmplare, iar “Apele Române” trebuie să se concentreze şi pe curăţarea râurilor.
Poluare mai înseamnă şi o gestionare foarte proastă, prin abandonarea deşeurilor, pentru că deşeurile care nu sunt colectate separat ajung să fermenteze, iar în solul şi în apele subterane din România identificăm foarte multe elemente chimice conţinute în acele deşeuri care nu ne ajută. Cred că ar trebui să ne gândim, în momentul în care vorbim de poluare, la legătura dintre un management eficient al deşeurilor şi sănătatea populaţiei, mai ales a populaţiei vulnerabile, respectiv copiii, persoanele în vârstă sau persoanele nevoiaşe.
Trebuie să recunoaştem lucrul acesta, că există oameni care sunt foarte afectaţi, fie trăind lângă nişte depozite de deşeuri sau lângă spaţiile în care sunt abandonate în mod obişnuit deşeurile, fie trăind de pe urma ineficienţei în managementul deşeurilor”, a afirmat consiliera de stat.
Nu există colectare separată a deșeurilor
În viziunea Mihaelei Frăsineanu, la momentul actual, nu există o colectare separată a deşeurilor implementată la nivelul întregii ţări.
“Conform legislaţiei, încă avem colectare pe două fracţii, şi anume fracţia umedă şi fracţia uscată. Neînţelegând cât de valoroase sunt deşeurile reciclabile care la noi sunt colectate împreună şi neînţelegând cât de valoroase sunt deşeurile biodegradabile care ar trebui să se transforme în compost, aş începe cu ultima parte, şi anume aceea legată de gestionarea deşeurilor biodegradabile. Ştim foarte bine că aceste tipuri de deşeuri, împreună cu deşeurile reziduale care ar trebui să intre în instalaţiile de tratare, să fie stabilizate din punct de vedere fizic şi chimic şi abia apoi să ajungă în depozitul de deşeuri.
Aceste deşeuri nu sunt separate (…) Asta înseamnă că ar trebui să ne orientăm din ce în ce mai mult atenţia asupra deşeuri, asupra îngrăşămintelor provenite din instalaţiile de compost. Ca să poţi să faci compost, un îngrăşământ natural, ar trebui cu adevărat să faci o colectare separată, foarte eficientă la nivelul fiecărui judeţ, a acestor deşeuri”, a explicat specialista.
Inițiativă legislativă pe tema deșeurilor
Potrivit acesteia, în Parlament există o iniţiativă legislativă pentru o nouă lege a deşeurilor biodegradabile, care “ne va ajuta să înţelegem puţin mai bine ceea ce trebuie să facem, modul în care trebuie să colectăm şi modul în care putem să le transformăm în îngrăşământ natural”.
“Absolut tot ceea ce obţinem din instalaţiile de compostare trebuie să se încadreze în prevederile regulamentului care este gestionat de Ministerul Agriculturii tocmai pentru a demonstra că ceea ce se întâmplă în aceste instalaţii de compostare trebuie să fie de calitate”, a mai spus consiliera de stat.
Frăsineanu a adăugat, în acelaşi context, că, în cazul deşeurilor reziduale, operaţiunile de tratare şi de colectare separată a deşeurilor reziduale trebuie obligatoriu implementate în fiecare judeţ din România sau acolo unde nu se poate să existe parteneriate între judeţe, în aşa fel încât costul tratării şi al instalaţiei de tratare “să nu pună o foarte mare povară pe umerii cetăţenilor”.
Decidenţi şi lideri din industria de reciclare a deşeurilor participă, joi, la prima conferinţă din acest an Pria Environment,în cadrul căreia sunt abordate teme precum managementul deşeurilor, economia circulară, sustenabilitate şi rolul autorităţilor locale în acest circuit.
