Substanță chimică utilizată pe scară largă, asociată cu riscul de Parkinson / Studiu amplu indică o creștere semnificativă a pericolului

Un nou studiu readuce în prim-plan riscurile asociate expunerii la substanțe chimice utilizate frecvent, după ce cercetătorii au identificat o legătură puternică între un pesticid comun și boala Parkinson, scrie Fox News. Analiza, realizată de specialiști de la Universitatea California din Los Angeles, sugerează că expunerea pe termen lung la clorpirifos ar putea crește semnificativ riscul de apariție a acestei afecțiuni neurologice.

Boala Parkinson, o afecțiune progresivă care afectează mișcarea și coordonarea, este tot mai des asociată cu factori de mediu, nu doar cu predispoziția genetică. Studiul citat arată că persoanele expuse îndelung la această substanță au un risc de peste 2,5 ori mai mare de a dezvolta boala.

Cercetarea a analizat datele a peste 1.600 de persoane pe o perioadă de aproximativ 45 de ani, comparând pacienți diagnosticați cu Parkinson cu persoane sănătoase. În paralel, experimentele de laborator au arătat efecte similare asupra animalelor expuse la substanță. „Asocierea este foarte puternică, iar cu cât expunerea este mai lungă, cu atât riscul crește”, a explicat unul dintre cercetători, subliniind consistența rezultatelor obținute în mai multe modele experimentale.

Substanță utilizată în agricultură

În România (și în UE), substanța este interzisă din 2020, după ce s-a dovedit că prezintă riscuri majore pentru efecte toxice asupra sistemului nervos, impact asupra dezvoltării creierului la copii, posibile efecte endocrine și alte probleme de sănătate. Era folosit în agricultură pentru culturile de grâu, rapță, cartofi sau cereale.

În SUA, clorpirifos este utilizat în agricultură pentru protejarea culturilor precum fructele, legumele sau cerealele. Expunerea poate avea loc prin inhalare sau prin consumul de alimente contaminate. Pe lângă datele epidemiologice, cercetătorii au identificat și mecanisme biologice care ar putea explica legătura. Experimentele au arătat că substanța afectează neuronii care produc dopamină, determină inflamații la nivelul creierului și favorizează acumularea unor proteine toxice, procese caracteristice bolii Parkinson.

Totuși, autorii studiului atrag atenția că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, ci o asociere. „Este un studiu observațional”, subliniază aceștia, ceea ce înseamnă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea concluziilor.

Descoperirile se înscriu într-un context mai larg, în care tot mai multe studii indică rolul factorilor de mediu în declanșarea bolii. Pesticidele și alte substanțe chimice sunt frecvent menționate printre posibilii factori de risc, mai ales în cazul expunerii pe termen lung.

Specialiștii recomandă reducerea contactului cu astfel de substanțe, acolo unde este posibil. Printre măsurile sugerate se numără evitarea utilizării pesticidelor în gospodărie, consumul de produse atent spălate sau provenite din surse controlate și informarea privind calitatea mediului în zonele de locuit.

În același timp, studiul ridică întrebări importante pentru autorități și industrie, în condițiile în care aceste substanțe sunt încă utilizate pe scară largă.