Sursa foto: Pexels
Un nou studiu amplu a făcut legătura, potrivit dailymail.co.uk, între alimentele ultraprocesate (UPFs) – care includ totul, de la chipsuri și mezeluri la batoane proteice – și creșterea incidenței tulburărilor neurologice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cercetătorii cred că vinovatul ascuns ar putea fi microplasticele – particule extrem de mici de plastic care se regăsesc acum în concentrații alarmante în alimentele ultraprocesate și, din ce în ce mai des, și în creierul uman.
Microplasticele, foarte periculoase
Studiile arată că UPF-urile sunt mai predispuse la contaminarea cu microplastice, deoarece acestea pot apărea în timpul procesării și ambalării – multe dintre aceste alimente fiind ambalate în plastic.
Dr. Nicholas Fabiano, coautor al studiului de la Universitatea din Ottawa, a declarat: „Vedem dovezi convergente care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Alimentele ultraprocesate… conțin concentrații semnificativ mai mari de microplastice decât alimentele integrale. Descoperiri recente arată că aceste particule pot traversa bariera hematoencefalică și se pot acumula în cantități alarmante.”
Dr. Wolfgang Marx, coautor de la Food & Mood Center, Universitatea Deakin, a adăugat că există o „suprapunere remarcabilă” între modul în care UPF-urile și microplasticele afectează sănătatea mintală.
El a explicat:„Această ipoteză este deosebit de convingătoare deoarece vedem suprapuneri notabile în mecanismele biologice: inflamație, stres oxidativ, modificări epigenetice, disfuncții mitocondriale și perturbări ale sistemului neurotransmițător.”
Alimentele ultraprocesate, risc de depresie
Studiul, publicat în revista Brain Medicine, a analizat cercetări care explorează relația dintre alimentele ultraprocesate, microplastice și sănătatea mintală.
Unul dintre studiile citate, publicat recent în British Medical Journal, a arătat că persoanele care consumă multe UPF-uri prezintă un risc cu 22% mai mare de depresie, 48% mai mare de anxietate și 41% mai mare de somn de proastă calitate — ceea ce poate duce la un lanț de efecte negative asupra sănătății.
Un alt studiu menționat a constatat că microplasticele și nanoplasticele induc stres oxidativ în sistemul nervos central, ceea ce poate duce la deteriorarea celulară și vulnerabilitate crescută la tulburări neurologice.
Microplasticele afectează intestinele și creierul
Conform autorilor, contaminarea ridicată cu microplastice din UPF-uri ar putea explica de ce acestea au un impact atât de dăunător asupra sănătății.
Se crede că alimentele ultraprocesate afectează intestinul, ceea ce la rândul său poate afecta creierul – legătura fiind cunoscută ca axa intestin-creier.
De asemenea, aceste alimente conțin adesea îndulcitori artificiali, care pot perturba comunicarea dintre celulele creierului și dezechilibra hormonii.
În plus, microplasticele ar putea fi asociate cu depresie, anxietate, inflamație cerebrală și tulburări de somn și dispoziție.
Microplasticele și riscul de demență
Un studiu separat din acest an – care nu a fost inclus în revizuirea principală – a analizat țesutul cerebral a 54 de persoane decedate și a descoperit că toți aveau microplastice în creier, echivalentul masei unei lingurițe de plastic.
Persoanele cu demență aveau de până la 10 ori mai multe microplastice în creier decât cele fără această boală.
Unul dintre autorii acelui studiu a declarat că nivelul microplasticelor în creierul uman a crescut cu 50% în ultimii 8 ani – în paralel cu creșterea cazurilor de demență, care se estimează că se vor dubla până în 2030.
Microplasticele pot traversa bariera hematoencefalică – o structură protectoare ce împiedică substanțele periculoase să pătrundă în creier.
Odată ajunse acolo, aceste particule pot declanșa inflamații, perturba semnalizarea neurologică și contribui la dezvoltarea tulburărilor cerebrale.
Alimentele ultraprocesate și autismul
Un alt motiv de îngrijorare este autismul, o tulburare în creștere care afectează 1 din 31 de copii în SUA – o creștere dramatică față de 1 din 150 în urmă cu două decenii.
Cercetările sugerează că UPF-urile afectează microbiomul intestinal – iar un microbiom dezechilibrat este des observat la copiii cu autism.
De asemenea, există dovezi că UPF-urile pot modifica expresia genetică, ceea ce duce la schimbări în dezvoltarea și funcționarea creierului.
Alimentele procesate conțin și metale grele, precum mercur și plumb, care pot contribui la sau agrava simptomele autismului.
Nu se cunoaște cauza exactă a autismului, iar cercetările privind microplasticele sunt încă în fază preliminară. Este nevoie de mai multe studii pentru a trage concluzii clare.
Propunere pentru diminuarea pericolelor
Pentru a combate problema microplasticelor, autorii studiului propun un Indice de Microplastice Alimentare (DMI) – un sistem care să cuantifice expunerea la microplastice prin consumul de alimente și să evalueze riscul acumulării acestora în organism.
Dr. Stefan Bornstein, autorul unui studiu despre eliminarea microplasticelor din organism, a spus:
„Avem nevoie de alegeri alimentare mai bune și alternative la ambalajele din plastic. Dar avem nevoie și de cercetări despre cum să eliminăm aceste particule din corp.”
El propune un proces medical numit afereză, care poate extrage componente specifice din sânge – cum ar fi microplasticele – și restituie celelalte componente înapoi în corp.
