Sursa foto: G4Food
Nu doar alcoolul sau kilogramele în plus provoacă boala ficatului gras – ci și alimentația dezechilibrată, stresul, lipsa de somn sau consumul excesiv de fructe vara. Nutriționistul Tania Fântână explică de ce steatoza hepatică este, de fapt, o problemă de stil de viață și cum poate fi prevenită sau chiar reversibilă cu ajutorul unei alimentații corecte.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Steatoza hepatică, cunoscută popular drept boala ficatului gras, nu afectează doar persoanele supraponderale sau pe cei care consumă alcool în exces. Potrivit nutriționistului Tania Fântână, această afecțiune poate apărea inclusiv la persoane subponderale sau la copii, în contextul unui stil de viață dezechilibrat.
„Fructoza din sucuri, siropuri și dulciuri este metabolizată în ficat și se transformă rapid în grăsime. Mulți dintre cei care vor să fenteze zahărul folosesc foarte multă fructoză, chiar și în prăjituri sau băuturi”, avertizează nutriționistul.
Printre cauzele principale ale steatozei hepatice se numără alimentația bogată în zahăr, grăsimi procesate și carbohidrați rafinați, dieta de tip fast-food, sedentarismul, stresul și tulburările hormonale. „Ficatul devine incapabil să proceseze corect zahărul și grăsimile, favorizând depozitarea lor. Continuăm să ne tratăm corpul în același mod până când devine prea târziu și ne trezim deja bolnavi”, spune Tania Fântână.
Un factor adesea ignorat este consumul de alcool, chiar și în cantități moderate. „Nu e nevoie să fii alcoolic ca să ai ficat gras alcoolic. Consumul regulat, chiar și în cantități sociale, poate duce în timp la steatoză, mai ales dacă este combinat cu o alimentație dezechilibrată, stres și sedentarism”, explică ea. Nutriționistul reamintește că pentru femei limita ar fi de 7 unități de alcool pe săptămână, iar pentru bărbați 14 – o unitate însemnând 330 ml bere, 150 ml vin sau 50 ml de băutură spirtoasă.
În ceea ce privește prevenția și tratamentul, stilul de viață joacă un rol esențial. Printre măsurile recomandate se numără pierderea în greutate (fără a urmări dimensiunile unui fotomodel), activitatea fizică regulată, somnul adecvat și o alimentație bazată pe modelul mediteranean. „Dieta mediteraneană este cea mai eficientă abordare în cazul acestei boli”, subliniază Tania Fântână.
Aceasta include:
- legume și verdețuri,
- grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci),
- pește gras (somon, sardine),
- fibre și alimente integrale,
- carne de pasăre, lactate cu grăsime redusă, ouă (maxim 5 pe săptămână), leguminoase, fructe de pădure și citrice.
În schimb, este indicat să fie evitate:
- sucurile și dulciurile rafinate,
- pâinea albă, prăjelile, mezelurile, margarina, fast-foodul, alcoolul și produsele de patiserie (inclusiv cele „făcute în casă”).
Nutriționistul atrage atenția și asupra consumului exagerat de fructe vara, chiar dacă sunt „naturale”: „Fructoza în exces, chiar și din fructe, se metabolizează în ficat și poate favoriza depunerea de grăsime hepatică. Pepenele, de exemplu – o felie mare pe zi e suficientă. Mai mult înseamnă prea multă fructoză”.
„Steatoza hepatică este reversibilă în stadiile incipiente, dar lăsată netratată poate progresa spre fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic. Este o problemă de stil de viață, nu doar de diagnostic. Mergeți să vă faceți analizele periodic, observați-vă corpul și luați măsuri înainte de a fi prea târziu”, îndeamnă Tania Fântână.
