foto: adobe.com
Seul de vită, pe care englezii îl numesc beef tallow și îl consumă dintotdeauna, trece printr-o adevărată perioadă de „renaștere”. Dacă în ultimele decenii a fost evitat în favoarea uleiurilor vegetale, astăzi este redescoperit de tot mai multe persoane care optează pentru diete mai simple, inspirate din alimentația tradițională mai veche, în detrimentul produselor ultraprocesate pe care le propune industria alimentară.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Se obține similar cu untura de porc, topind părțile grase ale animalului la temperaturi foarte mici, după care se trecoară. În România în general carnea de vită se consumă mai puțin, un motiv în plus pentru care merită descoperită și grăsimea de vită. În plus, oarecum suprinzător pentru mulți specialiști, seul de vită a intrat și pe lista noilor recomandări nutriționale din Statele Unite, pe lista grăsimilor recomandate, alături de ulei de măsline și unt.
Seul de vită sau beef tallow – cum se obține
Seul de vită este analogul bovin al unturii, care se obține însă din grăsimea de porc. Se adună în special grăsimea bovină care înconjoară organele animalului, inima și rinichii. Este topită la aproximativ 40-50 de grade, simiar cu cea de porc, apîoi este filtrată și lăsată să se răcească.
Se obține astfel, o putem face și acasă, o pastă densă și albicioasă, care se solidifică la temperatura camerei. Conține aproximativ 96% grăsime și de regulă se păstrează în borcane de sticlă. Este un produs care vine din tradiția țărilor nord-europene dar care începe să fie redescoperit și să câștige teren în tendințele de consum actuale.
Pro și contra seului de vită
Potrivit suplimentului gastronomic al ziarului Corriere della Sera, seul de vită conține cantități importante din vitaminele A, D, K, E, B12, omega 3 și acizi grași (acid oleic, palmitic, stearic și linoleic). Sunt, însă, suficienți acești micronutrienți pentru a face din seul de vită un aliment sănătos și benefic?
Experții în general subliniază că seul de vită conține niveluri foarte ridicate de grăsimi saturate, o categorie de lipide care trebuie limitată în alimentația zilnică. În favoarea grăsimilor din surse vegetale, cum ar fi în special uleiul de măsline sau fructele de avocado. Ghidurile actuale sugerează să nu se depășească 6%-10% din aportul caloric zilnic cu calorii provenite din grăsimi saturate.
De partea cealaltă, Robert F. Kennedy Jr. , noul responsabil în domeniul sănătății al guvernului american, este promotorul unui nou concept, parte integrantă a mișcării MAHA (Make America Healthy Again).
Acesta pornește de la ipoteza că una dintre cele mai mari erori ale recomandărilor anterioare era tocmai înlocuirea grăsimilor tradiționale, cum este și seul de vită, alături de untura de porc sau de unt, cu uleiuri vegetale rafinate (ulei de rapiță, soia, porumb). Kennedy consideră că epidemia de obezitate și boli cronice din Statele Unite ar avea printre cauze chiar aceste tipuri de grăsimi, alături de alimentele ultraprocesate în care sunt folosite.
Cum se folosește grăsimea de vită
Tradițional, se folosește pentru prăjit și în general ca grăsime pentru mâncăruri din cele mai diverse. De exemplu, celebrii cartofi prăjiți belgieni sunt preparați exact în seu de vită. Aceasta, și pentru că este o grăsime foarte stabilă și are un punct de fum destul de ridicat, ceea ce face să poată fi folosit la temperaturi înalte fără riscuri.
Dincolo de capitolul nutrițional, seul de vită are un gust foarte puternic, motiv pentru care în general nu se folosește în patiseria fină. Este însă utilizat pentru a obține aluat fraged pentru preparate sărate.
