Sursa foto: G4Food
August este luna în care bulgăroaicele din Izvoarele, Teleorman, pregătesc liutika și diverse murături pentru iarnă. Doamnele de la Asociația Balgarski Izvori ne-au explicat cum se face liutika, așa cum au învățat-o din bătrâni.
„Liutika este cel mai reprezentativ preparat de bază al bulgarilor din Izvoarele. Fiartă sau coaptă, rece sau caldă, liutika poate fi consumată în orice anotimp. Este ușoară, delicioasă și răcoritoare, poate fi servită de post sau ca garnitură la pește, pui ori chiar cu brânză. Cea mai gustoasă este cu porumbei, pâine caldă făcută la țest sau pipilenka! Este atât de bună încât, prin demersul nostru, dorim să o facem cunoscută la nivel național! În comunitate a fost, este și va fi nelipsită din bucătăria noastră, alături, desigur, de alte preparate inedite”, a declarat Bianca Vasile, una dintre fondatoarele asociației.
„Este o rețetă foarte veche, o știm din bătrâni. Noi am moștenit-o de la bunicile noastre, de la mamele noastre, și tot așa o gătim și noi. Să vă spun cum se face. Punem ceaunul/tuciul cu ulei la foc, să se încingă. Apoi dăm roșiile crude prin răzătoare sau le decojim. Este important să nu fie puse cu coajă. Le punem în tuci. Adăugăm sare și fierbem până scade la jumătate. Ardeii se coc și se descojesc.
După ce s-a fiert liutika, o punem în borcane, pe care le sterilizăm în tuci pentru iarnă, să nu se strice. De obicei folosim o proporție de 75% roșii și 25% ardei, indiferent de cantitatea pe care dorim să o facem”, ne-a spus Vîrban Constantina.
Secretul este adăugarea cotorului
Doamnele ne explică și că iarna, când se desfac borcanele și se consumă preparatul, i se adaugă usturoi.
„Cea proaspătă trebuie să aibă neapărat puțin usturoi, pentru că se mănâncă imediat ce este făcută și poate fi pusă pe masă. Liutika se face din roșii care trebuie să fie coapte la foc. Coacem ardei, dar ardeii pentru liutika bulgărească trebuie să fie neapărat din cei negri, din care se face boia de ardei. Neapărat din aceștia, pe care noi îi numim negri, din cei uscați.
După ce am decojit roșiile și ardeii, îi tocăm, dar trebuie să punem și semințele, căci sunt gustoase și nu sunt atât de tari ca la alți ardei. Dacă nu punem semințele, liutika nu iese atât de gustoasă!
După ce am terminat-o, cine vrea poate să îi pună o picătură de ulei… cine nu… noi înainte o făceam fără ulei, dar o serveam alături de un puișor mai gras, vreun peștișor sau porc”, a povestit Florența Dana Cosac.
„La țest vom face și o pipilenka (lipie) pe care o vom mânca cu liutika. La foc, lângă tuci, punem aproape mereu și o oală cu fasole. Pipilenka se face mai ales pentru copii. Bunica și mama ne-o făceau când eram mici, până se cocea prima pâine, ca să putem rezista. Se numește așa pentru că se coace pe cenușă, în fața țestului. Nu se bagă în țest, pe vatră, unde se coace pâinea, de aceea i se spune pipilenka. Aceasta se poate mânca cu sare, boia de ardei și schinduf”, a mai explicat Vîrban Constantina.
