Foto: Pexels
Relația românilor din mediul urban cu alcoolul se schimbă vizibil. Un studiu recent realizat de platforma HoReCa Bookingham în colaborare cu Punch Club arată că 38% dintre respondenți nu consumă deloc alcool în prezent, fie pentru că nu au băut niciodată, fie pentru că au ales să renunțe. În același timp, trei sferturi dintre cei care consumă alcool spun că au avut cel puțin o perioadă de abstinență voluntară.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Datele sugerează o mutație, de la consumul reflex, dictat de contextul social, către o relație mai conștientă și mai moderată cu alcoolul. Aproape jumătate dintre consumatorii activi (47%) declară că beau mai puțin decât în urmă cu un an, în timp ce doar 5% spun că și-au crescut consumul.
Gustul și sănătatea, principalele motive pentru renunțare
Întrebați cât de des consumă alcool, 38% dintre respondenți afirmă că nu beau deloc, 33% spun că beau de câteva ori pe lună, iar 29% doar de câteva ori pe an. Dintre cei care nu consumă alcool, 65% spun că nu au băut niciodată, iar 35% au renunțat după o perioadă de consum.
Cel mai frecvent motiv invocat pentru abstinență este gustul alcoolului (36%), urmat de motive legate de sănătate sau dorința unui stil de viață mai sănătos (33%). Alți 20% spun că nu le place cum se simt după ce consumă alcool.
Studiul indică și diferențe de gen: 67% dintre cei care nu au băut niciodată sunt femei, în timp ce 62% dintre cei care au renunțat la alcool după o perioadă de consum sunt bărbați. Aproape jumătate dintre femeile abstinente spun că gustul este principalul motiv, în timp ce unul din trei bărbați invocă sănătatea.
Este resimțită tot mai puțin presiunea socială
Refuzul alcoolului nu mai este perceput ca un comportament ieșit din comun. 45% dintre respondenți declară că nu mai consideră abstinența deloc ciudată, iar ideea de a bea „pentru a te integra” pare să fi devenit marginală: doar 10% dintre consumatori spun că presiunea socială este un motiv important pentru care beau.
Există însă contexte în care abstinența este încă privită cu scepticism. Nunta rămâne evenimentul în care lipsa consumului este considerată ciudată de 40% dintre consumatorii activi, urmată de botez (25%) și de marile sărbători religioase, precum Paștele sau Crăciunul (20%).
Românii beau mai puțin și mai rar
Consumul excesiv este raportat ca excepție, nu ca regulă. Doar 3% dintre consumatori spun că beau frecvent în exces, în timp ce 74% afirmă că nu depășesc niciodată limitele. Aproape 9 din 10 consumatori nu depășesc trei băuturi per sesiune, iar 43% se limitează la o singură băutură.
Diferențele de gen sunt evidente și aici: peste jumătate dintre femei consumă o singură băutură la o ieșire, față de 31% dintre bărbați. La polul opus, 14% dintre bărbați spun că beau patru sau mai multe băuturi într-o sesiune, comparativ cu doar 7% dintre femei.
Alcoolul se mută din spațiul public în cel privat
Contextul consumului s-a schimbat și el. 66% dintre consumatori spun că beau alcool mai ales acasă, 48% la prieteni și doar 17% în cluburi. De asemenea, 63% declară că își comandă rar alcool la restaurant, iar 10% spun că nu o fac niciodată.
Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să asocieze consumul cu ieșirile în cluburi (21% față de 13%), în timp ce datele sugerează că multe femei preferă contexte în care au un control mai mare asupra stării lor.
Mai mult de fericire decât de supărare
Contrar stereotipurilor, românii din mediul urban nu mai beau preponderent „de necaz”. 79% dintre respondenți spun că beau mai mult în momente fericite, față de doar 21% care asociază consumul cu supărarea sau tristețea.
Diferențele generaționale sunt semnificative: 83% dintre tinerii din Gen Z și 78% dintre Millennials beau mai mult în contexte pozitive, în timp ce 41% dintre respondenții de peste 56 de ani asociază încă alcoolul cu momentele dificile. Principala motivație rămâne distracția (51%), urmată de dorința de a reduce stresul (19%) sau de a câștiga încredere în sine (14%).
Concluzia studiului este clară: românii din mediul urban nu renunță complet la alcool, dar îl repoziționează. Consumul moderat, ocazional și conștient câștigă teren, iar abstinența devine o opțiune acceptată social, nu un motiv de stigmatizare.
