FOTO: Dreamstime/Agricole © Andrii Yalanskyi
România ar urma să beneficieze, în perioada de programare 2028-2034, de peste 60 de miliarde de euro, însă această alocare este cu aproximativ 17 miliarde de euro mai mică comparativ cu perioada de programare actuală, a declarat miercuri directorul executiv al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Liliana Piron, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Propunerea Comisiei în acest fond unic spune în felul următor. În exerciţiul curent, 2021 – 2027 avem o alocare de 1,2 triliarde de euro. Din această sumă, România a primit în jur de 45 de miliarde de euro. Propunerea nouă a Comisiei pleacă de la un coş total de două triliarde de euro, iar României îi revine doar un pic peste 60 de miliarde de euro, deşi dacă ar fi aplicat regula de trei simplă trebuia să avem peste 77 miliarde de euro. Ce înseamnă asta? Înseamnă că aceşti bani nu se vor mai regăsi în economia României, iar raportat la agricultură lucrurile sunt şi mai dificile. Îmi pare rău să spun lucrul acesta, dar foşti secretari de stat care, după ce joi Comisia Europeană a venit şi a publicat bugetele alocate pentru statele membre, au ieşit triumfători şi au spus că Agricultura câştigă un buget cu peste 18%”, a spus Liliana Piron, la a 7-a ediţie a Summitului de Mediu şi Sustenabilitate 2025, eveniment organizat de Business Review.
Ea a precizat că, în realitate, datele arată o pierdere semnificativă pentru agricultură.
“Din păcate, persoana respectivă a comparat doar banii pentru subvenţii, adică Pilonul I. Poate nu toţi participanţii din sală ştiu, dar agricultura este finanţată prin doi piloni: partea de subvenţii (plăţile directe – FEGA) şi partea de dezvoltare rurală FEDR). Şi acolo mai este o altă sumă. Dacă raportăm bugetele celor doi piloni cu propunerea actuală a Comisiei, pierdem peste 17 miliarde de euro. Nu avem cum să spunem că suntem în creştere. Este o pierdere. Şi asta doar în ceea ce priveşte bugetul pentru agricultură”, a subliniat directorul LAPAR.
Potrivit sursei citate, viitorul cadru financiar multianual include piloni care nu reflectă realitatea situaţiei din agricultură.
“Spre exemplu: banii pentru agricultură vor veni după modelul PNRR. Vor fi condiţionaţi de îndeplinirea unor reforme. Şi eu vă întreb pe dumneavoastră: ‘Este normal să avem condiţii legate de reforme, toată lumea vorbeşte despre reforme, dar ce legătură are agricultura cu migraţia? De ce legăm fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală de egalitatea de gen?’ Acestea sunt non-sensuri care pun probleme pentru noi cei care ar trebui să lucrăm cu acest buget foarte mic”, a avertizat Liliana Piron.
Directorul LAPAR a mai afirmat că viitoarea perioadă de programare 2028-2034 va aduce schimbări semnificative în modul de alocare a fondurilor europene, iar agricultura riscă să fie marginalizată în cadrul acestor priorităţi.
“Este o perioadă foarte încărcată pentru că se negociază viitoarea perioadă de programare 2028-2034 şi, când discutăm despre această programare, nu discutăm neapărat despre agricultură, ceea ce este foarte important de menţionat, ci despre faptul că, începând cu 2028, fondurile europene, aşa cum le ştim noi, toate programele vor fi comasate într-un coş unic, iar statele membre vor finanţa din acel coş unic sectoarele pe care le consideră prioritate. Acum nu vreau să fiu pesimistă, dar agricultura este Cenuşăreasa sectoarelor… Deşi ar trebui să fie în CSAT, din păcate nu o regăsim acolo, pentru că de foarte multe ori auzim politicieni care se uită la Produsul Intern Brut şi vin şi spun: ‘Păi da, dar agricultura nu contribuie decât cu 4%’. Este interesant: nu contribuie decât cu 4%, dar dacă ne uităm la numărul angajaţi din agricultură vedem că peste 27% din angajaţi sunt în sector şi în sectoarele conexe. De cealaltă parte, când discutăm despre fermele mici, vorbim despre sustenabilitate. Fermele mici, cele care asigură autoconsumul, sunt cele care asigură partea de biodiversitate şi popularea mediului rural”, a adăugat Liliana Piron.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat luni la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles că securitatea alimentară a Uniunii Europene nu are legătură cu jaloanele şi ţintele din Fondul Comun.
“Nu cred că securitatea alimentară a Uniunii Europene are treabă cu jaloane şi ţinte puse în Fondul Comun. Propunerea Comisiei de a integra Politica Comună în cadrul Fondului Comun va genera dificultăţi în implementare, pe de o parte în procesare, dar şi în dezvoltarea de ferme, în piscicultură şi acvacultură. României i-a fost alocată o sumă de 61 de milioane de euro, faţă de 162 de milioane de euro alocate în cadrul financiar actual, deci o reducere substanţială cu care noi nu putem fi de acord. Reiterăm, în acest sens, necesitatea unei abordări separate a politicii comune de pescuit, ca şi pentru politica agricolă comună”, a susţinut oficial român în cadrul reuniunii.
Barbu a transmis că a respins propunerea Comisiei Europene cu privire la următorul plan financiar multianual.
