România încheie anul cu un deficit agroalimentar de 3,47 miliarde de euro / Oficialii cer reforme urgente în agricultură

România va avea la sfârşitul anului un deficit de balanţă comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare, deşi anual primeşte aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafaţă, pentru a acorda plăţi directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro, ceea ce indică deficienţe structurale ale domeniului agricol, a afirmat luni secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru.

“Trebuie să mă refer la câteva date statistice care ne arată nişte deficienţe structurale ale agriculturii României. Practic, România anual primeşte aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafaţă, pentru a plăti plăţi directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro. Şi cu toate acestea, la sfârşitul anului, când ne vom uita în balanţa comercială a României, constatăm că avem deficit de balanţă comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare.

Uitându-mă în profunzimea pozei respective, constat că doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, restul sunt persoane fizice. Practic, avem o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei, şi va trebui să ne concentrăm să facem nişte politici fiscale sustenabile pentru a le da şansa fermierilor, pe de-o parte, să aibă vocaţie pentru a accesa Pilonul 2 din FEADER pe proiecte de investiţii şi da, de ce nu, de a fi o competiţie loială în piaţa agroalimentară românească”, a spus Dumitru, la evenimentul de lansare a noii ediţii a “Cartei Albe a agriculturii din România”, transmite Agerpres.

Măsuri mai clare pe viitor

În opinia oficialului MADR, acest handicap poate fi transformat într-o oportunitate, dacă din Planul Naţional Strategic, pe viitor, “vom alege un meniu de măsuri nu foarte mari, dar care să ne dea o şansă să fim un jucător regional important în ceea ce înseamnă produsele alimentare”, în condiţiile în care România este al cincilea stat agricol din Uniunea Europeană ca suprafaţa totală agricolă.

“Practic, am făcut o analiză şi când eram data trecută secretar de stat la Ministerul Agriculturii pe o măsură, ca să vă dau câteva exemple, pe fosta măsură 4.1 Investiţii în achiziţia de utilaje agricole. Am avut un buget de 1,31 miliarde de euro, cu care am finanţat 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 550.000 de euro şi cu intensitate de sprijin de 81%.

Ce vreau să arăt cu cifrele respective este că am dat bani foarte mulţi la foarte puţini, iar nevoia de finanţare în agricultură este extrem de mare. Ca să fim competitivi, e nevoie să îi asociem pe fermieri. Nu putem să îi asociem cu forţa, ci doar cu măsuri stimulative. Şi atunci ar trebui să ne gândim foarte serios dacă nu cumva din Pilonul 1 de plăţi directe să putem să transferăm în Pilonul 2 de dezvoltare rurală anumite măsuri dedicate asocierii fermierilor pentru a le creşte competitivitatea”, a adăugat el.

Reformele de fond sunt necesare

Secretarul de stat a atras atenţia că, pe Pilonul 1, România plăteşte 474 de milioane de euro unui număr de 38.003 de fermieri persoane fizice, care nu sunt înregistraţi fiscal.

“La Pilonul 1, pentru că întâmplător coordonez activitatea Agenţiei de Plăţi, am constatat că, spre exemplu, România plăteşte 474 de milioane de euro unor agricultori persoane fizice, peste 5.000 de euro, la un număr de 38.003 fermieri. Practic, jumătate de miliard de euro o dăm ca plăţi directe unor fermieri care în mod normal ar fi trebuit să se ducă într-o formă de organizare fiscală şi să producă pentru piaţă într-un sistem organizat, lucru care îl putem pe viitor îndrepta, pentru că e doar o chestiune de voinţă politică (…)

Eu cred că fermierul activ, definiţia din Regulamentul 2115 este destul de clară: până la 5.000 de euro cu documente justificative pe persoană fizică, de acolo încolo trebuie să discutăm de un fermier activ care să fie înregistrat fiscal, pentru că altfel nu vom face altceva decât să ţinem aceşti fermieri într-o zonă de subdezvoltare, fără vocaţie la credit, fără vocaţii pe Pilonul 2 de investiţii şi aşa mai departe. Sigur, avem strategii, am scris Planul Naţional Strategic şi analiza SWOT şi analiza nevoilor.

Este o imagine foarte fidelă la ce se întâmplă în agricultura României. Repet şi vă încurajez pe toţi să daţi exemplele pozitive din agricultura României şi din industria alimentară, dar să ştiţi că cu o floare nu se face primăvară, motiv pentru care eu cred că nişte reforme de fond trebuie să le facem cât mai repede cu putinţă”, a susţinut acesta.

Deficiențele structurale ale agriculturii

În acest context, Dumitru a atenţionat că vor trebui făcute reforme şi asumate “chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute”.

“Întorcându-mă la deficienţele structurale ale agriculturii din România, va trebui să luăm nişte decizii prin care nu neapărat o să fim simpatici, dar în general dacă vrem să facem reforme trebuie să ne asumăm şi chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute, pentru că întotdeauna atunci când a existat o apetenţă a politicului de a face măsuri populiste s-a demonstrat în practică că nu şi-au atins obiectivul pe care şi l-au propus acele politici.

Deci, va trebui să stabilim foarte clar de unde până unde acordăm plăţi directe persoanelor fizice – şi eu o spun foarte deschis că până la 5.000 de euro, da, se poate, dar peste 5.000 euro…România nu îşi poate permite să plătească în fiecare an 474 milioane de euro unor persoane fizice care generează concurenţă neloială şi în plus de asta impredictibilitate în tot ce înseamnă lanţul agroalimentar”, a arătat acesta.

Fermierii ar trebui să participe la deciziile APIA

Reprezentantul MADR este de părere că şi fermierii ar trebui să participe la deciziile APIA, pe modelul Franţei, pentru a creşte calitatea actului administrativ.

“Nu în ultimul rând, eu mă gândesc la Agenţia de Plăţi – să cooptăm în rolul decizional al Agenţiei fermierii, pentru că aşa s-a întâmplat în Franţa acum câţiva ani, când Agrimer a cooptat formele asociative în rolul decizional şi a crescut calitatea actului administrativ. Şi eu nu mă refer la absorbţie. Tot timpul vorbim de absorbţie. Eu vreau să vorbim despre modul în care investim sumele de bani pe care România le-a avut la dispoziţie, pentru că de aceea în continuare avem probleme structurale în agricultura României.

Nu trebuie să facem doar nişte acte de conformare pe ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene, ci trebuie să ne urmărim foarte clar nişte obiective pe care le avem ca stat, ca un jucător regional important, cu care ar fi trebuit să fim un vehicul în zona asta a Europei de Sud-Est, un trendsetter pe care, probabil, şi Europa cumva vede potenţialul nostru şi ar trebui să valorificăm acest potenţial.

De asta, cumva, eu spun că dincolo de lucrurile bune pe care Carta Albă le-a scos în evidenţă mai avem foarte mulţi paşi pe care trebuie să-i parcurgem”, a explicat Emil Dumitru.

IMM România a lansat, luni, “Carta Albă a Agriculturii “, ediţia a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.