Două organizații care reprezintă comunități de țărani și apicultori din România, Eco Ruralis și ROMAPIS, au luat taurul de coarne și au dat Ministerul Agriculturii în judecată pentru un ordin privind utilizarea pesticidelor neonicotinoide. Și au câștigat procesul, la Curtea de Apel Cluj.
De cealaltă parte, Florentin Bercu, vicepreședintele Copa-Cogeca și director executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) spune că urmează recursul și că procesul a avut foarte multe vicii de procedură.
Constantin Dobrescu, reprezentantul ROMAPIS, a declarat în exclusivitate pentru G4Food, că au fost nevoiți să dea ministerul in judecată:
”Ne-ar fi plăcut să nu dureze 12 ani de derogări, pentru ca, în sfârșit, să ajungem la normalitate. Ceea ce s-a întâmplat acum este revenirea la normalitate”, spune apicultorul.
Legea europeană autorizează o perioadă de derogare de maxim 120 zile, iar autoritățile române au extins-o la… 12 ani!
Constantin Dobrescu este convins că, chiar dacă MADR va face recurs, nu va avea cum să câștige procesul, întrucât a văzut că ministerul nu a avut argumente pentru a pleda în favoarea sa, în cadrul procesului de la Curtea de Apel Cluj.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
”Părerea mea personală este că lucrurile sunt foarte clare, în sensul că argumentele MADR și ale celor câteva organizații ale marilor fermieri, au fost legate de forma și nu de fondul problemei.
Mult timp lucrurile acestea au fost neclare, chiar și la nivel European, pentru că autoritățile române s-au legat de o portiță legislativă. Este vorba de articolul 53 din Regulamentul 1207, al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009”, spune Cosntantin Dobrescu.
Acest articol prevede că, prin derogare de la articolul 28, statele membre pot autoriza, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate utilizării limitate și sub control, atunci când sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate prin alte mijloace rezonabile.
Așadar, legea europeană autorizează o perioadă de derogare de maxim 120 zile, iar autoritățile române au extins această derogare la o perioadă de… 12 ani!
Constantin Dobrescu: ”Să fie clar! Nu moare România de foame dacă nu se mai obține producția asta ieftină de cereale”
Reprezentantul ROMAPIS acuză MADR că a acordat ultima derogare privind utilizarea pesticidelor neonicotinoide, fără o documentare solidă. În plus, MADR trebuia să facă dovada că este preocupat de găsirea unei soluții alternative la neonicotinoide, cum ar fi un program de cercetare.
”Dar statul român n-a făcut acest lucru. A folosit un simulacru de cercetare finanțată de MADR, din fondurile special alocate pentru cercetare, dar nu cu scopul de a căuta soluții la infestarea cu dăunătorii combătuți prin neonicotinoide, ci pentru a demonstra că neonicotinoidele sunt inevitabile!
Fermierii ar trebui, așa cum s-au învățat cu pesticidele acestea foarte puternice, să se și dezvețe. Sperăm că această hotărâre să fie un început de drum nou. MADR ar trebui să nu mai insiste în derogări, pentru că altfel, România riscă sanctiuni foarte mari, iar Comisia Europeană poate iniția chiar procedura de infringement, care duce, în final, la sancțiuni financiare”, a declarat pentru G4Food reprezentantul ROMAPIS.
”România ar putea fi furnizorul de hrană sănătoasă a Europei. Dar ne este lene!”
Constantin Dobrescu spune că numai marii fermieri folosesc aceste pesticide foarte puternice, pentru a obține o cultură cât mai mare.
Interesant este că acești mari fermieri reprezintă 0,5% din toalul celor 2 milioane de fermieri, din România. Practic, MADR a dat o derogare de la legea europeană, pentru 0,5% dintre fermieri, iar această derogare a prelungit-o, de fiecare data, de la 120 de zile, la….nu mai puțin de 12 ani!
”Marii fermieri (adică acei 0,5% din totalul fermierilor români) ar trebui să se apuce de treabă și să învețe agricultură modernă, știintifică, fără să apeleze la tratamente chimice, la nivelul la care o fac acum.
Să pună acentul pe managementul integrat al dăunătorilor, care implică o anumită abordare a combaterii dăunătorilor culturilor agricole, în mod gradual, pornind de la rotirea culturilor, care trebuie aplicată consecvent, la renunțarea la tratamentele preventive, cum sunt cele care se aplică sămânței, folosirea pragului de dăunare (adică să nu tratezi dacă nu e neapărat nevoie), cum se întâmplă la tratamentul preventiv al sămânței și folosirea altor tehnologii agricole specific agro-ecologiei, bazată pe principii sănătoase, care țin cont de mediu.
România are un potențial ecologic, de aplicare a agriculturii ecologice, care nu este valorificat. Mitul crizei alimentare, în cazul renunțării la pesticidele foarte puternice este alimentat de fermele mari, de dimensiuni care nu-și mai găsesc azi, echivalentul în statele europene de importanță agricolă cum ar fi Franța, Spania, Germania, etc.
Să fie clar! Nu moare România de foame dacă nu se mai obține producția asta ieftină de cereale. Micii producatori nu sunt afectați de această măsură, pentru că ei nu folosesc aceste pesticide.
România ar putea fi furnizorul de hrană sănătoasă a Europei. Dar ne este lene!”, a susținut Constantin Dobrescu, pentru G4Food.
Florentin Bercu: ”Prin interzicerea tratamentului la sămânță, fermierii vor reduce și mai mult suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui”

De cealaltă parte, Florentin Bercu, vicepreședintele Copa-Cogeca și director executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) spune că lucrurile nu stau deloc așa și că ”acest proces a avut foarte multe vicii de procedură, dar sperăm ca acestea să fie corectate, ca urmare a recursului”.
Florentin Bercu susține că nu este benefic pentru culturile mari să se interzică tratamentul la sămânță și că, pe de altă parte, efectivele de albine au crescut constant în ultimii ani, de când s-au acordat aceste derogări.
”Tratamentul la sămânță are o remanență scăzută în sol, pentru maxim 10 zile, în perioada de la începutul primăverii, când nu zboară polenizatorii și nu-i afectează deloc pe aceștia.
Prin interzicerea tratamentului la sămânță, fermierii vor reduce suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui și mai mult și vor fi forțați să facă 2-3 tratamente în vegetație, atunci când vor fi prezenți în cultură și polenizatorii”, susține acesta.
”Actiunile de PR ale activiștilor de mediu le vor crea cele mai mari probleme tocmai acelora pe care ei spun că îi reprezintă și îi apără”
Totodată, directorul executiv al UNCSV avertizează că există riscul ca unii fermieri să refuze accesul apicultorilor pe culturile lor agricole.
”Ca să nu mai fie nevoie de notificarea apicultorilor pentru efectuarea tratamentelor și să nu se mai complice, anumiti fermieri vor refuza accesul apicultorilor, pe culturile lor agricole.
Atunci apicultorii sunt foarte bine veniți să râmână pe pajiști naturale și să se apuce de cultivat plante melifere, unde să-și țină albinele.
Actiunile de PR ale activiștilor de mediu le vor crea cele mai mari probleme acelora pe care ei spun că îi reprezintă și îi apără”, spune Florentin Bercu.
Directorul executiv al UNCSV spune că ”efectivele de albine au crescut constant, în ultimii ani, de când s-au acordat aceste derogări, ceea ce înseamnă că problema nu este de aici. (vezi facsimil).
Din cauza iernilor mai blânde, gradul de infestare cu acești dăunători (răcișoară și viermii sârmă) a crescut în ultimii ani și aria lor s-a extins în mai multe zone, făcând și mai necesară utilizarea acestor insecto-fungicide, lucru pentru care nu există înlocuitori eficace și eficienți.
Există o lucrare științifică, intitulată ”Impactul tratamentului semințelor cu Imidacloprid, Clothianidin și Tiametoxam asupra solului, plantelor, albinelor și produselor stupului” și publicată în martie 2023. Această cercetare prezintă rezultatele analizelor facute în laboratoare autorizate din UE la polen, miere si albine moarte de unde reiese că nu neonicotinoidele sunt cauza. Lucrarea poate fi citită accesând linkul”, spune vicepreședintele Copa-Cogeca.
.