Războiul din Iran scumpește îngrășămintele / Costurile cresc cu până la 40% și amenință prețurile alimentelor / În agricultură se resimte presiunea

Conflictul din Iran începe să producă efecte în lanț asupra economiei globale, iar unul dintre cele mai sensibile sectoare este agricultura. Potrivit experților germani, prețurile îngrășămintelor minerale au crescut deja cu 30% până la 40%, ceea ce ar putea duce, în timp, la scumpirea alimentelor la nivel mondial, conform Agerpres.

Creșterea este vizibilă mai ales în cazul îngrășămintelor pe bază de azot, esențiale pentru productivitatea agricolă. „Prețurile îngrășămintelor pe bază de azot pe piața mondială sunt în creștere, apropiindu-se de nivelul de vârf pe care le-am văzut la începutul invadării Ucrainei de către Rusia”, a declarat Philipp Spinne.

Deocamdată, impactul asupra consumatorilor europeni este limitat. Mulți fermieri au achiziționat deja îngrășămintele necesare pentru sezonul de primăvară, înainte de izbucnirea conflictului. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că efectele ar putea deveni vizibile dacă tensiunile persistă. Reprezentanții Asociației fermierilor din Bavaria subliniază că, în cazul unui conflict prelungit, costurile de producție vor crește inevitabil în Germania și în alte state europene.

Legătura directă cu prețul energiei

Creșterea prețurilor îngrășămintelor este strâns legată de evoluția costurilor energetice. Potrivit Asociației industriei agrare germane, gazele naturale reprezintă până la 90% din costurile de producție pentru amoniac și îngrășăminte azotate. Astfel, orice scumpire a gazului se reflectă imediat în prețul îngrășămintelor. În consecință, fermierii pot reduce cantitățile utilizate, ceea ce duce la scăderea randamentului culturilor și, implicit, la creșterea prețurilor alimentelor.

Situația este amplificată de importanța strategică a regiunii afectate de conflict. Aproximativ o treime din comerțul global cu uree și circa 20% din cel cu amoniac tranzitează Strâmtoarea Ormuz, o zonă-cheie pentru transportul resurselor. Cu toate acestea, impactul direct asupra Europei rămâne limitat, cel puțin pentru moment. „Europa a făcut ani de zile importuri semnificative de îngrășăminte din regiunea aflată în conflict”, a precizat un reprezentant al Asociației agricole germane.

În cazul Germaniei, aproximativ 75% din necesarul de îngrășăminte pe bază de azot este acoperit din producția internă, iar la îngrășămintele pe bază de potasiu procentul este chiar mai mare.

Lecțiile trecutului și noile riscuri

Experții amintesc că, în urmă cu patru ani, temerile privind o criză alimentară globală nu s-au confirmat. Un factor decisiv a fost rolul Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte, care și-a majorat exporturile după declanșarea războiului din Ucraina. Între timp, Uniunea Europeană a introdus treptat tarife mai mari pentru îngrășămintele azotate din Rusia, ceea ce a schimbat echilibrul pieței. În acest context, reprezentanții industriei solicită măsuri pentru reducerea dependenței externe. Asociația agricolă germană a cerut consolidarea producției interne și majorarea tarifelor pentru îngrășămintele din Rusia, în special cele pe bază de potasiu.

De asemenea, producătorii europeni de îngrășăminte și produse chimice ar putea resimți efectele indirecte ale creșterii prețurilor la gaze și gaze naturale lichefiate.

Chiar dacă efectele imediate sunt limitate, specialiștii avertizează că agricultura globală rămâne vulnerabilă la evoluțiile geopolitice. Creșterea costurilor de producție se poate transmite treptat în lanțul alimentar, afectând prețurile pentru consumatori. Într-un context deja marcat de instabilitate, conflictul din Iran riscă să adauge o nouă presiune asupra piețelor agricole, cu efecte care s-ar putea resimți în lunile următoare.