Sursa foto: pixabay.com
Perspectivele de producție pentru rapița de toamnă din România rămân, în linii mari, favorabile pentru anul agricol 2026. Cu toate acestea, piața este prudentă și consideră că există factori care ar putea împiedica atingerea unui nivel record de producție, în pofida suprafeței cultivate fără precedent. Extinderea suprafeței cultivate cu rapiță oferă premise solide pentru un volum ridicat de producție. Totuși, specialiștii avertizează că randamentele ar putea fi afectate de condițiile din perioada de intrare în repaus vegetativ și de evoluția vremii din timpul iernii.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit evaluărilor recente, starea culturilor înainte de iarnă a fost neuniformă, cu diferențe semnificative de la o zonă la alta, ceea ce crește riscul unor rezultate sub așteptări.
Analizele fitosanitare realizate de Autoritatea Națională Fitosanitară arată că actualul strat de zăpadă are atât efecte pozitive, cât și potențiale riscuri pentru culturile de rapiță. La începutul lunii ianuarie 2026, România s-a confruntat cu un episod de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate ulterior de ninsori. În aceste condiții, un strat gros de zăpadă depus peste sol neînghețat poate crea un mediu favorabil dezvoltării bolilor.
Pe de altă parte, zăpada oferă și protecție termică plantelor, reducând riscul de îngheț în cazul unor episoade severe de frig.
Estimări prudente pentru 2026
Conform estimărilor realizate de UkrAgroConsult, producția de rapiță a României în 2026 este prognozată la nivelul mediei multianuale. Această abordare prudentă reflectă variabilitatea ridicată a condițiilor în care culturile au intrat în repaus vegetativ.
Specialiștii subliniază că, deși suprafața record susține potențialul de creștere, evoluția fitosanitară și condițiile meteorologice din primăvară vor fi decisive pentru nivelul final al producției. În lipsa unor condiții climatice stabile și uniforme, atingerea unei producții record rămâne incertă. Piața ia în calcul atât riscurile legate de boli, cât și impactul stresului asupra plantelor înregistrat înainte de iarnă.
