Sursa foto: arhivă personală
În luna mai 2018, viața unui român s-a schimbat radical. Totul a început în urma unui șoc emoțional cauzat de o perioadă stresantă. În scurt timp, a început să simtă o sete insațiabilă și urinări frecvente, consumând chiar și 5-6 litri de apă pe zi. Aceste simptome l-au determinat să se prezinte la camera de gardă a unei clinici din Capitală. Acolo, medicii i-au pus un diagnostic neașteptat: diabet tip 1, cu o glicemie de aproximativ 700 mg/dl și un HbA1c de 7.1.
Inițial, tratamentul prescris la spital includea un regim alimentar bogat în carbohidrați (180 g pe zi) și injecții cu insulină. Însă, după câteva zile, a realizat că glicemia nu se stabiliza. Atunci a decis să ia legătura cu un prieten din adolescență, cercetător în diabet și nutriție, care i-a recomandat o abordare complet diferită.
O resetare completă a stilului de viață
„Am început prin ceea ce numesc o resetare a organismului”, povestește el. Primele zile a consumat doar legume crude, cum ar fi ciuperci, roșii, castraveți și ardei. Încet, încet, a observat că avea nevoie din ce în ce mai puțină insulină, până în punctul în care nu mai era necesară deloc. Pe lângă alimentație, sportul a jucat un rol vital. A frecventat sala de sport zilnic, iar activitatea fizică intensă l-a ajutat să își stabilizeze glicemia.
După ce glicemia a devenit stabilă, fără insulina externă, a început să experimenteze cu alimentele, introducându-le treptat și monitorizând constant impactul asupra glicemiei. „Am citit zeci de cărți despre diabet și dereglările metabolice, urmărind cercetători din întreaga lume pentru a înțelege cum pot să îmi controlez starea de sănătate”, a explicat el pentru G4Food.
Un stil de viață sustenabil, dar nu extrem
Inițial, abordarea sa a fost una extremă: un regim alimentar foarte strict, aproape fără carbohidrați, și antrenamente intense. Deși reușea să își mențină glicemiile în limitele normale (sub 90 mg/dl dimineața), a realizat că acest stil de viață nu era sustenabil pe termen lung. Astfel, a început să facă compromisuri și să își adapteze rutina pentru a crea un mod de viață viabil.
Astăzi, obiectivul său este să își mențină glicemia sub 120 mg/dl dimineața și HbA1c sub 6.5. El acordă o atenție deosebită variațiilor glicemice, având grijă ca după mese nivelul glicemiei să rămână sub 140 mg/dl. Rutina sa zilnică include cel puțin o oră de antrenament în sala de forță, urmată de 15-30 de minute de cardio moderat, și o plimbare de 30 de minute. Prima masă a zilei, prânzul, este bogată în proteine și fibre, evitând alimentele cu carbohidrați rapizi, precum pâinea, orezul sau cartofii.
Alimentație bogată în grăsimi și fibre, dar săracă în carbohidrați
Planul său alimentar se bazează pe o dietă bogată în grăsimi sănătoase și fibre, evitând în totalitate zahărul și carbohidrații simpli.
„Alimentul meu preferat este avocado, iar grăsimile din uleiul de măsline și cel de cocos sunt nelipsite din dieta mea”, spune el. De asemenea, consumă proteine moderate din surse animale, precum peștele oceanic gras (sardine, macrou, somon), carnea de vită, porc și brânzeturi maturate din lapte de capră, oaie sau bivoliță.
În zilele cu antrenamente intense, are două mese pe zi, fără gustări între ele. În zilele mai puțin active, uneori reduce numărul meselor la una singură.
Sfaturi pentru cei aflați în aceeași situație
Mesajul său pentru cei care se confruntă cu diabetul este simplu: „Documentați-vă cât mai mult, faceți activitate fizică constantă și evitați alimentele ultraprocesate. Gătitul acasă este cheia pentru a avea controlul asupra alimentației”.
Este absolut de laudat, implica o disciplina de neatins pentru multi si ma refer pe toate planurile.
Insa este chiar foarte bine ca si-a pus intrebarea cum este posibil sa fie nevoie sa consumi atat de multi carbohidrati, el fiind diabetic doar il lega pe viata de insulina si cresterea dozei constant pana ajungi nicaieri.
Bolile metabolice pot fi tinute sub control, dar implica ceva contrar vietii moderne: fasting (si nu intermitent fasting pentru ca se obisnuieste repede corpul cu rutina si vei stagna), fara uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, rapita, samburi de struguri, ulei de palmier- pentru ca sustin procesele inflamatoare din corp), fara prajeli, fara alimente procesate si ultraprocesate (stiu e bun salamul si cascavalul pe margarina dar parca e mai bine fara risc crescut de cancer de aparat digestiv), fara zahar (si ne referim la zahar rafinat in special dar atentie mare si la ce fel de carbohidrati consumati, ca nu sunt facuti decat ca suplimentare a sursei de energie, nu ca o sursa constanta de hrana) si multe altele.
Ne ferim de fermenti cand ei sunt singurii care ne ajuta noua sistemul digestiv sa fie cat se poate de sanatos, asa ca bagati la greu de la varza murata pana la kefir, ca nu va strica.
In realitate omul traieste bine merci cu : muuuulte grasimi (nu va mai feriti de unt, untura, ulei de masline de calitate nu cantitate, bagati avocado, decat 2 shaorme mai bine asa ceva), ceva carbohidrati si niste proteine.
Dar intotdeauna grasimile trebuie sa fie pe primul loc.
In sfarsit se spulbera incet incet mitul ca daca ai colesterolul ridicat esti bun de cruce. Tine si de care colesterol este excedentar si in raport si cu alti factori pe care ii analizezi.
Sunt multe de spus insa prea putini care sa nu ia in deradere toate cele detaliate 🙂