Sursa foto: Stock Cake
Atunci când vine vorba de alterările genetice aduse materialului vegetal, opiniile se împart în două categorii.
Pe de o parte sunt cei care percep organismele modificate generic ca fiind ceva extrem de negativ. Există temerea că manipulare genetică ar putea scăpa de sub control, dând naștere unor organisme dăunătoare atât pentru oameni cât și pentru mediu.
Pe de altă parte există și opinia conform căreia, în condițiile în care ne dorim o agricultură cât mai curată, în cadrul căreia să utilizăm cât mai puține substanțe contra dăunătorilor și îngrășăminte, genetica ar putea oferi soluția, aducând pe piață material semincer de calitate, sănătos, cu productivitate mare, imun la dăunători și fenomene meteo nedorite.
Dezbaterea a revenit în actualitate în condițiile în care situația economică și politică vine cu presiuni și provocări noi pentru acest domeniu. În condițiile în care agricultorii se confruntă cu standarde și limitări menite a oferi consumatorilor alimente mai curate și sănătoase, dar care forțează și creșterea costului de producție, iar potențialele restricții în domeniul comerțului cu inputuri agricole din Rusia riscă să priveze sectorul de unul dintre furnizori importanți de îngrășăminte, sunt din ce în ce mai multe vocile care susțin că o posibilă soluție ar fi și relaxarea reglemetărilor UE – extrem de stricte în acest moment, în privința organismelor modificate genetic.
De exemplu chiar la începutul acestei luni, în cadrul unui eveniment dedicat posibilităților de ameliorare a plantelor, reprezentanți ai companiilor de cercetare a soiurilor vegetale și ai producătorilor de semințe, membri ai Guvernului și europarlamentari din Spania au adus în discuție necesitatea ca statele UE să se pună de aord în vederea îmbunătățirii reglementărilor privind noile tehnici genomice.
Ce sunt aceste tehnici denomice și ce diferență este față de organismele modificate genetic?
Plecăm de la definiția organismului modificat genetic, noțiune care se referă la o plantă de cultură, sau un animal aparent normal căreia i-au fost transferate, prin intermediul ingineriei genetice, gene de la alte specii pentru a le conferi proprietăți noi.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Specialiștii definesc noile tehici genomice ca fiind proceduri de modificare a geneticii plantelor care permit îmbunătățirea acestora.
Și atunci unde este diferența?
Într-un interviu acordat ziarului Bursa, dr. Hiroshi Ezura, decanul Școlii Postuniversitare de Știință și Tehnologie din cadrul Universității Tsukuba din Japonia, explică:
„Modificarea genetică este o tehnologie care adaugă gene noi în genomul pe care îl are planta. În consecinţă, evaluările de siguranţă sunt realizate în conformitate cu acest aspect. OMG-urile aflate pe piaţă în prezent sunt utilizate numai după ce siguranţa lor a fost evaluată ştiinţific. Ele au o istorie de aproximativ trei decenii de utilizare, dar nu au existat cazuri de pericole pentru sănătate asociate cu acestea. Editarea genetică este o tehnologie care introduce modificări direcţionate în genele endogene pe care planta le are în genomul său”.
Cum sunt reglementate acum aceste tehnici și ce plănuiește organismele europene în acest sens?
De pe site-ul Parlamentului European aflăm:
„În prezent, în UE, toate plantele obținute prin NTG fac obiectul acelorași norme ca și organismele modificate genetic, care sunt printre cele mai stricte din lume. NTG-urile ar putea ajuta sistemul nostru alimentar să devină mai durabil și mai rezilient prin dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite care să fie rezistente la schimbările climatice și la dăunători, și să ofere randamente mai mari sau să aibă nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide.″
Propunerea Comisiei Europene, aflată acum în atenția Parlamentului European are în vedere împărțirea organismelor vegetale supuse acestor tehnici în două categorii. Cele considerate echivalente cu plantele convenționale (plantele din categoria NTG 1) ar fi exceptate de la majoritatea cerințelor legislației privind organismele modificate genetic (OMG). Noua legislație va adapta cadrul OMG pentru plantele din categoria NTG 2.
De asemenea, se prevede ca toate plantele NGT ar trebui să rămână interzise în producția ecologică, deoarece compatibilitatea lor necesită o analiză suplimentară.
Eurodeputații au modificat propunerea pentru a introduce o interdicție totală a brevetelor pentru toate plantele NGT, materialul vegetal, părțile acestora, informațiile genetice și caracteristicile procesului pe care îl conțin, pentru a evita incertitudinile juridice, costurile crescute și noi dependențe pentru fermieri și amelioratori.
Aceștia solicită, de asemenea, un raport până în iunie 2025 privind impactul brevetelor asupra accesului amelioratorilor și fermierilor la material reproductiv vegetal variat, precum și o propunere legislativă de actualizare a normelor UE privind drepturile de proprietate intelectuală.
